9 definiții pentru cabotier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cabotier sn [At: LTR / P: ~i-er / Pl: ~e / E: fr cabotier] Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă Si: cabotor.

CABOTIÉR, cabotiere, s. n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă. [Pr.: -ti-er] – Din fr. cabotier.

CABOTIÉR, cabotiere, s. n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă. [Pr.: -ti-er] – Din fr. cabotier.

CABOTIÉR, cabotiere, s. n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă. [Pr.: -ti-er] – Fr. cabotier.

CABOTIÉR s.n. Navă de tonaj mic sau mijlociu, destinată cabotajului. [Pron. -ti-er, pl. -re. / < fr. cabotier].

CABOTIÉR s. n. navă de tonaj mic pentru cabotaj. (< fr. cabotier)

CABOTIÉR ~e n. Navă de tonaj redus destinată cabotajului. [Sil. -ti-er] /<fr. cabotier

návă-cabotiér s. f. (mar.) Navă care navighează între porturile de pe coastă ◊ „Printre victimele probabile ale furtunii puternice care a bântuit săptămâna trecută deasupra Mării Nordului se numără și nava-cabotier vest-germană «Antje Jansen».” R.l. 14 XII 73 p. 6. ◊ „La scurtă vreme [...] două elicoptere ale portavionului francez «Foch» i-au salvat pe cei opt membri ai echipajului navei-cabotier sub pavilion hondurasian «Sylvia», care a naufragiat în apele Mediteranei.” R.l. 23 V 77 p. 6; v. și Sc. 4 XI 79 p. 6 (din navă + cabotier, după fr. navire caboteur; DTP)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cabotiér (-ti-er) s. n., pl. cabotiére

cabotiér s. n. (sil. -ti-er), pl. cabotiére

Intrare: cabotier
  • silabație: -ti-er
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cabotier
  • cabotierul
  • cabotieru‑
plural
  • cabotiere
  • cabotierele
genitiv-dativ singular
  • cabotier
  • cabotierului
plural
  • cabotiere
  • cabotierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cabotier

  • 1. Navă de tonaj mic sau mijlociu, care navighează între porturile de pe coastă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: