3 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cabla vt [At: DEX2 / Pzi: ~léz / E: fr câbler] 1 A confecționa un cablu (1). 2 A așeza un cablu (2) de telecomunicații. 3 A face legătura (unui bloc, unei case etc.) cu un cablu (2) de telecomunicații.

CABLÁ, cablez, vb. I. Tranz. 1. A confecționa un cablu prin răsucirea sau împletirea firelor în mănunchiuri și unirea acestora între ele. 2. A așeza, a instala cabluri de telecomunicații. ♦ A face legătura (unei case, unei instituții etc.) cu un cablu de telecomunicații. – Din fr. câbler.

CABLÁ, cablez, vb. I. Tranz. 1. A confecționa un cablu prin răsucirea sau împletirea firelor în mănunchiuri și unirea mănunchiurilor între ele. 2. A așeza, a instala cabluri de telecomunicații. ♦ A face legătura (unui bloc, unei case etc.) cu un cablu de telecomunicații. – Din fr. câbler.

CABLÁ vb. I. tr. A instala cabluri de telecomunicații. ♦ A face legătura (unui bloc, unei case etc.) cu un cablu de telecomunicații. [< fr. câbler].

CABLÁ vb. tr. 1. a instala cabluri de telecomunicații; a conecta la o rețea electrică, telefonică, tv. 2. a răsuci un ansamblu de fire de sârmă pentru a forma un cablu. (< fr. câbler)

A CABLÁ ~éz tranz. 1) (locuințe, instituții etc.) A prevedea cu cabluri (de telecomunicații); a face legătura cu un cablu de telecomunicații. 2) (fire metalice) A asambla prin răsucire sau împletire într-un singur cablu; a transforma în cablu, răsucind sau împletind. /< fr. câbler

cấblă sf [At: IORGA, S. D. XIII, 158 / V: căbél / Pl: ~le / E: vsl къбълъ] (Mol; înv) Unitate de măsură egală cu aproximativ 100g.

cî́blă f., pl. e (vsl. kubĭlŭ, vgerm. kubil, ngerm. kübel, d. lat. cupella, mlat. și cupellus, dim. d. cupa, cupă. V. cĭublă). Vechĭ. O măsură de capacitate p. grîne și poame, găleată (patru ferdele). – Azĭ în Maram. chibăl, n., pl. ele (rut. kibel).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cablá (a ~) (ca-bla) vb., ind. prez. 3 cableáză

cablá vb. (sil. -bla), ind. prez. 1 sg. cabléz, 3 sg. și pl. cableáză


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cîblă (cîble), s. f. – Vadră, măsură de capacitate pentru grîne, folosită în Mold. (sec. XV-XVIII) și egală cu o găleată sau patru ferdele. Sl. kŭbilŭ, din germ. Kübel (DAR). – Der. cîbărit, s. n. (dijmă în cereale și fructe).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

cáblă, cáble, s.f. (reg.) măsură pentru cereale și poame, corespunzătoare unei găleți; baniță.

Intrare: cabla
  • silabație: ca-bla
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cabla
  • cablare
  • cablat
  • cablatu‑
  • cablând
  • cablându‑
singular plural
  • cablea
  • cablați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cablez
(să)
  • cablez
  • cablam
  • cablai
  • cablasem
a II-a (tu)
  • cablezi
(să)
  • cablezi
  • cablai
  • cablași
  • cablaseși
a III-a (el, ea)
  • cablea
(să)
  • cableze
  • cabla
  • cablă
  • cablase
plural I (noi)
  • cablăm
(să)
  • cablăm
  • cablam
  • cablarăm
  • cablaserăm
  • cablasem
a II-a (voi)
  • cablați
(să)
  • cablați
  • cablați
  • cablarăți
  • cablaserăți
  • cablaseți
a III-a (ei, ele)
  • cablea
(să)
  • cableze
  • cablau
  • cabla
  • cablaseră
Intrare: cablă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cablă
  • cabla
plural
  • cable
  • cablele
genitiv-dativ singular
  • cable
  • cablei
plural
  • cable
  • cablelor
vocativ singular
plural
Intrare: câblă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câblă
  • câbla
plural
  • câble
  • câblele
genitiv-dativ singular
  • câble
  • câblei
plural
  • câble
  • câblelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cabla

  • 1. A confecționa un cablu prin răsucirea sau împletirea firelor în mănunchiuri și unirea acestora între ele.
    surse: DEX '09 MDN '00
  • 2. A așeza, a instala cabluri de telecomunicații.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 2.1. A face legătura (unei case, unei instituții etc.) cu un cablu de telecomunicații.
      surse: DEX '09 DN

etimologie: