7 definiții pentru cărpiniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂRPINÍȚĂ, cărpinițe, s. f. Arbore scund cu scoarță netedă, cenușie, cu frunze ovale, mici, dințate și cu flori în amenți (Carpinus orientalis).Carpen + suf. -iță.

CĂRPINÍȚĂ, cărpinițe, s. f. Arbore scund cu scoarță netedă, cenușie, cu frunze ovale, mici, dințate și cu flori în amenți (Carpinus orientalis).Carpen + suf. -iță.

cărpiníță sf [At: LIUBA – IANA, M. 37 / V: ~pen~ / Pl: ~țe / E: carpen + -iță] Arbore scund, cu scoarța netedă, cenușie, cu frunze ovale, mici, dințate și cu flori în amenți Si: carpen (3) de pietriș, jinag, grăbar, sfineac (Carpinus orientalis).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cărpiníță s. f., g.-d. art. cărpiníței; pl. cărpiníțe

cărpiníță s. f., g.-d. art. cărpiníței; pl. cărpiníțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂRPINÍȚĂ s. (BOT.; Carpinus orientalis) (Ban. și Olt.) sfineac.

CĂRPINIȚĂ s. (BOT.; Carpinus orientalis) (Ban., Olt.) sfineac.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CĂRPINIȚĂ (< carpen) s. f. Arbore sau arbust din familia betulaceelor, înalt pînă la 5 m, cu frunze ovate, mici, dințate și flori în amenți; crește în părțile sudice ale țării (Carpinus orientalis); sfineac.

Intrare: cărpiniță
cărpiniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cărpiniță
  • cărpinița
plural
  • cărpinițe
  • cărpinițele
genitiv-dativ singular
  • cărpinițe
  • cărpiniței
plural
  • cărpinițe
  • cărpinițelor
vocativ singular
plural

cărpiniță Carpinus

  • 1. Arbore scund cu scoarță netedă, cenușie, cu frunze ovale, mici, dințate și cu flori în amenți (Carpinus orientalis).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: sfineac

etimologie:

  • Carpen + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09