8 definiții pentru cărnișoară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cărnișoáră sf [At: CANTEMIR, IST. 71 / E: carne + -ișoară] 1-6 (Șhp) Cărniță (1-6).

CĂRNIȘOÁRĂ s. f. Cărniță. – Carne + suf. -ișoară.

CĂRNIȘOÁRĂ s. f. Cărniță. – Carne + suf. -ișoară.

CĂRNIȘOÁRĂ s. f. Cărniță. Să-mi mănînc din cărnișoară Și să-mi bei din inimioară. TEODORESCU, P. P. 615.

CĂRNIȘOÁRĂ s. f. Cărniță. – Din carne + suf. -iș-oară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cărnișoáră s. f., g.-d. art. cărnișoárei

cărnișoáră s. f., g.-d. art. cărnișoárei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂRNIȘOÁRĂ s. v. cărniță.

cărnișoa s. v. CĂRNIȚĂ.

Intrare: cărnișoară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cărnișoa
  • cărnișoara
plural
genitiv-dativ singular
  • cărnișoare
  • cărnișoarei
plural
vocativ singular
plural

cărnișoară

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Să-mi mănînc din cărnișoară Și să-mi bei din inimioară. TEODORESCU, P. P. 615.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Carne + sufix -ișoară.
    surse: DEX '98 DEX '09