2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căprár2 sm [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 74/37 / V: ~plár, ~ál / Pl: ~i / E: mg káprár (káplár)] (Pop) 1-2 Caporal (1-2). 3 Flăcău care adună colacii la jocul cu țurca.

căprár1 sm [At: TDRG / V: -iu / Pl: ~i / E: ml caprarius] (Rar) Păstor de capre.

CĂPRÁR2, căprari, s. m. (Pop.) Caporal. – Din magh. káprár (káplár). Cf. bg. kaprál, rus. kaprál.

CĂPRÁR1, căprari, s. m. (Rar) Păstor de capre. – Lat. caprarius.

CĂPRÁR1, căprari, s. m. (Rar) Păstor de capre. – Lat. caprarius.

CĂPRÁR1, căprari, s. m. (Rar) Păstor de capre. – Lat. caprarius.

CĂPRÁR2, căprari, s. m. (Pop.) Caporal. – Probabil din magh. káprár (káplár). Cf. bg. kapral, rus. kaprál.

CĂPRÁR1, căprari, s. m. Păstor de capre.

CĂPRÁR2, căprari, s. m. (Învechit și popular) Caporal. Pe front, căprarii comandau companiile. CAMILAR, N. II 374. Acest cîntec îl făcui Eu, căprarul Păvăloaie, Stînd de strajă noaptea-n ploaie. COȘBUC, P. II 50.

CĂPRÁR2, căprari, s. m. (Pop.) Caporal. – Magh. káprár.

CĂPRÁR2 ~i m. rar Persoană care paște caprele. /<lat. caprarius

CĂPRÁR1 ~i m. pop. Grad militar imediat inferior celui de sergent; caporal. /<ung. káprar, germ. Kapral

căprar m. păzitor de capre. [Lat. CAPRARIUS].

căprar m. caporal. [Nemț.KAPRAL (= KORPORAL); din terminologia militară austro-ungară].

1) căprár m. Păzitor de capre.

caporál sm [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 74/16 / Pl: ~i / E: fr caporal] 1 Grad militar imediat inferior celui de sergent Si: căprar2 (1). 2 Militar cu gradul de caporal (1) Si: căprar2 (2).

*caporál m., pl. (fr. caporal, d. it. caporale). Soldat gradat inferior sergentuluĭ și care poartă în armata românească doŭă galoane de lînă galbenă. – Și căprar, (rus. germ. kapral). V. brigadier.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căprár (păstor, caporal) (pop.) (că-prar) s. m., pl. căprári

căprár (păstor, caporal) s. m. (sil. -prar), pl. căprári


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

arată toate definițiile

Intrare: căprar (caporal)
  • silabație: că-prar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căprar
  • căprarul
  • căpraru‑
plural
  • căprari
  • căprarii
genitiv-dativ singular
  • căprar
  • căprarului
plural
  • căprari
  • căprarilor
vocativ singular
  • căprarule
  • căprare
plural
  • căprarilor
Intrare: căprar (păstor)
  • silabație: că-prar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căprar
  • căprarul
  • căpraru‑
plural
  • căprari
  • căprarii
genitiv-dativ singular
  • căprar
  • căprarului
plural
  • căprari
  • căprarilor
vocativ singular
  • căprarule
  • căprare
plural
  • căprarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

căprar (caporal)

  • surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Pe front, căprarii comandau companiile. CAMILAR, N. II 374.
      surse: DLRLC
    • Acest cîntec îl făcui Eu, căprarul Păvăloaie, Stînd de strajă noaptea-n ploaie. COȘBUC, P. II 50.
      surse: DLRLC

etimologie:

căprar (păstor)

  • 1. rar Păstor de capre.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: