14 definiții pentru căimăcămie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căimăcămíe sf [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 127/22 / Pl: ~ii / E: caimacam + -ie] (Înv) 1 Locotenență domnească Si: căimăcămie (1). 2 Funcția locotenentului domnesc. 3 Perioada cât exercita cineva această formă de guvernământ Si: căimăcămire (3).

CĂIMĂCĂMÍE, căimăcămii, s. f. Formă de guvernământ provizoriu instituită în timpul cât tronul rămânea vacant sau pe timpul absenței domnului; locotenență domnească; p. ext. timpul cât dura această formă de guvernământ. – Caimacam + suf. -ie.

CĂIMĂCĂMÍE, căimăcămii, s. f. Formă de guvernământ provizoriu instituită în timpul cât tronul rămânea vacant sau pe timpul absenței domnului; locotenență domnească; p. ext. timpul cât dura această formă de guvernământ. – Caimacam + suf. -ie.

CĂIMĂCĂMÍE, căimăcămii, s. f. (Învechit) Formă de guvernămînt provizoriu în timpul cît tronul era vacant sau pe timpul absenței domnitorului: locotenență domnească. ◊ Căimăcămia-de-trei = forma de guvern; provizoriu, instituit sub regimul Regulamentului Organic și compus din marele-vornic, marele-logofăt și prezidentul înaltului divan. Guvernul căimăcămiei-de-trei trimise doi agenți în Europa. GHICA, A. 107.

CĂIMĂCĂMÍE, căimăcămii, s. f. Formă de guvernământ provizoriu, în timpul cât tronul era vacant sau pe timpul absenței domnitorului; locotenență domnească. – Din caimacam + suf. -ie.

CĂIMĂCĂMÍE ~i f. înv. (în Țara Românească și în Moldova) Formă de guvernare provizorie în lipsa domnitorului. /caimacam + suf. ~ie

căimăcămie f. 1. locotenență domnească și timpul cât dura; 2. formă de guvern provizoriu, instituită la retragerea Domnilor numiți pe 7 ani (1849-1856). 3. diviziunea unui vilaiet în Turcia.

căĭmăcămíe f. (d. caĭmacam). Locotenență domnească. Timpu cît dura ĭa. Guvernu provizoriŭ românesc de la 1849-1856. Diviziune a unuĭ vilaĭet turcesc. – Și -níe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căimăcămíe s. f., art. căimăcămía, g.-d. art. căimăcămíei; pl. căimăcămíi, art. căimăcămíile

căimăcămíe s. f., art. căimăcămía, g.-d. art. căimăcămíei; pl. căimăcămíi, art. căimăcămíile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂIMĂCĂMÍE s. (IST.) locotenență domnească.

CĂIMĂCĂMÍE s. v. regență.

CĂIMĂCĂMIE s. (IST.) locotenență domnească.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CĂIMĂCĂMIE (< caimacam) s. f. 1. (În Țara Românească și în Moldova) Formă de guvernare provizoriu instituită în timpul cît scaunul domnesc rămînea vacant sau pe timpul absenței domnitorului; locotenență domnească; p. ext. timpul cît dura această formă de guvernămînt. 2. Căimăcămia Craiovei = locotenența banului Craiovei, care din 1761 pînă în 1831 s-a aflat la București, la curtea domnească.

Intrare: căimăcămie
căimăcămie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căimăcămie
  • căimăcămia
plural
  • căimăcămii
  • căimăcămiile
genitiv-dativ singular
  • căimăcămii
  • căimăcămiei
plural
  • căimăcămii
  • căimăcămiilor
vocativ singular
plural

căimăcămie

  • 1. Formă de guvernământ provizoriu instituită în timpul cât tronul rămânea vacant sau pe timpul absenței domnului; locotenență domnească.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: regență
    • 1.1. Căimăcămia-de-trei = forma de guvern provizoriu, instituit sub regimul Regulamentului Organic și compus din marele-vornic, marele-logofăt și prezidentul înaltului divan.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Guvernul căimăcămiei-de-trei trimise doi agenți în Europa. GHICA, A. 107.
        surse: DLRLC
    • 1.2. prin extensiune Timpul cât dura această formă de guvernământ.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Caimacam + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09