10 definiții pentru căciuliță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căciulíță sf [At: JARNÎKBÎRSEANU, D, 471 / Pl: ~țe / E: căciulă + -iță] 1-2 (Șhp) Căciulă (1) (mică) Si: căciulică (1-2). 3 Bonetă de blană. 4 (Șes de-a ~ța) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 5 (Bot; lpl) Crăițe (Tagetes patula).

CĂCIULÍȚĂ, căciulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui căciulă (1). 2. Bonetă purtată de femei și de copii. – Căciulă + suf. -iță.

CĂCIULÍȚĂ, căciulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui căciulă (1). 2. Un fel de bonetă purtată de femei și de copii. – Căciulă + suf. -iță.

CĂCIULÍȚĂ, căciulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui căciulă. 2. Un fel de bonetă (mai ales de lînă) purtată de femei și copii. Am cumpărat o căciuliță copilului.

CĂCIULÍȚĂ, căciulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui căciulă. 2. Un fel de bonetă purtată de femei și de copii.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

căciulíță s. f., g.-d. art. căciulíței; pl. căciulíțe

căciulíță s. f., g.-d. art. căciulíței; pl. căciulíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂCIULÍȚĂ s. v. tichie.

CĂCIULIȚĂ s. bonetă, scufă, scufiță, tichie, (Transilv., Ban. și Bucov.) ceapsă. (Bunicul cu ~ pe cap.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

căciuliță, căciulițe s. f. prezervativ

Intrare: căciuliță
căciuliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căciuliță
  • căciulița
plural
  • căciulițe
  • căciulițele
genitiv-dativ singular
  • căciulițe
  • căciuliței
plural
  • căciulițe
  • căciulițelor
vocativ singular
plural

căciuliță

etimologie:

  • Căciulă + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09