6 definiții pentru cățelan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CĂȚELÁN, cățelani, s. m. Cățelandru. – Cățel + suf. -an.

CĂȚELÁN, cățelani, s. m. Cățelandru. – Cățel + suf. -an.

cățelán sm [At: MARIAN, INS. 221 / V: cățăl~ / Pl: ~i / E: cățel + -an] 1-2 Cățel (1-2) (mare). 3 Pui de câine de câteva luni.

CĂȚELÁN, cățelani, s. m. Cățelandru. Servește... și spre facerea cățelanilor ca să fie răi. MARIAN, INS. 221.

CĂȚELÁN, cățelani, s. m. Cățelandru. – Din cățel + suf. -an.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cățelán s. m., pl. cățeláni

cățelán s. m., pl. cățeláni

Intrare: cățelan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cățelan
  • cățelanul
  • cățelanu‑
plural
  • cățelani
  • cățelanii
genitiv-dativ singular
  • cățelan
  • cățelanului
plural
  • cățelani
  • cățelanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cățelan

etimologie:

  • Cățel + sufix -an.
    surse: DEX '98 DEX '09