43 de definiții pentru cârciumar cârciumăreasă cârciumăriță cârcimăreasă cârcimăriță crăcimar crâșmar crâșmăreasă crâșmăriță (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

cârciumár sm [At: DOSOFTEI, V. S., ap. DA / V: ~cim~, ~rșmár, (reg) câjmár, crăcimár, crâcimár, crâjmár, crijmár, crișmár / Pl: ~i / E: cârciumă + -ar] Proprietar de cârciumă.

CÂRCIUMÁR, cârciumari, s. m. Proprietar al unei cârciumi. [Var.: crâșmár, (reg.) crăcimár s. m.] – Cârciumă + suf. -ar.

CÂRCIUMÁR, cârciumari, s. m. Proprietar de cârciumă. [Var.: crâșmár, (reg.) crăcimár s. m.] – Cârciumă + suf. -ar.

cârciumár s. m., pl. cârciumári

cârciumár s. m., pl. cârciumári

CÂRCIUMÁR ~i m. Persoană care ține o cârciumă. [Sil. câr-ciu-] /cârciumă + suf. ~ar

cârciumar m. cel ce ține o cârciumă.

CÂRCIMĂREÁSĂ s. f. v. cârciumăreasă.

CÂRCIMĂRÍȚĂ s. f. v. cârciumăriță.

CÂRCIUMĂREÁSĂ, cârciumărese, s. f. 1. Femeie care are în proprietate o cârciumă; nevastă de cârciumar; cârciumăriță. 2. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse, ovale, cu flori mari, divers colorate (Zinnia elegans). [Var.: crâșmăreásă, (reg.) cârcimăreásă s. f.] – Cârciumar + suf. -easă.

CÂRCIUMĂRÍȚĂ, cârciumărițe, s. f. Cârciumăreasă (1). [Var.: crâșmăríță, (reg.) cârcimăríță s. f.] – Cârciumar + suf. -iță.

CRĂCIMÁR s. m. v. cârciumar.

CRÂȘMÁR s. m. v. cârciumar.

CRÂȘMĂREÁSĂ s. f. v. cârciumăreasă.

CRÂȘMĂRÍȚĂ s. f. v. cârciumăriță.

CÂRCIMĂREÁSĂ s. f. v. cârciumăreasă.

CÂRCIMĂRÍȚĂ s. f. v. cârciumăriță.

CÂRCIUMĂREÁSĂ, cârciumărese, s. f. 1. Nevastă de cârciumar; femeie care are în proprietate o cârciumă; cârciumăriță. 2. Plantă erbacee ornamentală cu frunze opuse, ovale, cu flori mari, divers colorate (Zinnia elegans). [Var.: crâșmăreásă, (reg.) cârcimăreásă s. f.] – Cârciumar + suf. -easă.

CÂRCIUMĂRÍȚĂ, cârciumărițe, s. f. Cârciumăreasă (1). [Var.: crâșmăríță, (reg.) cârcimăríță s. f.] – Cârciumar + suf. -iță.

CRĂCIMÁR s. m. v. cârciumar.

Intrare: cârciumar
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârciumar cârciumarul
plural cârciumari cârciumarii
genitiv-dativ singular cârciumar cârciumarului
plural cârciumari cârciumarilor
vocativ singular cârciumarule, cârciumare
plural cârciumarilor
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârciumărea cârciumăreasa
plural cârciumărese cârciumăresele
genitiv-dativ singular cârciumărese cârciumăresei
plural cârciumărese cârciumăreselor
vocativ singular cârciumăreasă, cârciumăreaso
plural cârciumăreselor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crâșmar crâșmarul
plural crâșmari crâșmarii
genitiv-dativ singular crâșmar crâșmarului
plural crâșmari crâșmarilor
vocativ singular crâșmarule, crâșmare
plural crâșmarilor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crăcimar crăcimarul
plural crăcimari crăcimarii
genitiv-dativ singular crăcimar crăcimarului
plural crăcimari crăcimarilor
vocativ singular crăcimarule, crăcimare
plural crăcimarilor
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârciumăriță cârciumărița
plural cârciumărițe cârciumărițele
genitiv-dativ singular cârciumărițe cârciumăriței
plural cârciumărițe cârciumărițelor
vocativ singular cârciumăriță, cârciumărițo
plural cârciumărițelor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crâșmărea crâșmăreasa
plural crâșmărese crâșmăresele
genitiv-dativ singular crâșmărese crâșmăresei
plural crâșmărese crâșmăreselor
vocativ singular crâșmăreasă, crâșmăreaso
plural crâșmăreselor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crâșmăriță crâșmărița
plural crâșmărițe crâșmărițele
genitiv-dativ singular crâșmărițe crâșmăriței
plural crâșmărițe crâșmărițelor
vocativ singular crâșmăriță, crâșmărițo
plural crâșmărițelor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârcimărea cârcimăreasa
plural cârcimărese cârcimăresele
genitiv-dativ singular cârcimărese cârcimăresei
plural cârcimărese cârcimăreselor
vocativ singular cârcimăreasă, cârcimăreaso
plural cârcimăreselor
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârcimăriță cârcimărița
plural cârcimărițe cârcimărițele
genitiv-dativ singular cârcimărițe cârcimăriței
plural cârcimărițe cârcimărițelor
vocativ singular cârcimăriță, cârcimărițo
plural cârcimărițelor

cârciumar cârciumăreasă cârciumăriță cârcimăreasă cârcimăriță crăcimar crâșmar crâșmăreasă crâșmăriță

  • 1. Proprietar al unei cârciumi.
    surse: DLRLC DEX '09 NODEX Șăineanu, ed. VI 5 exemple
    exemple
    • Doi țărani se tocmeau de afară cu cîrciumarul voinic și gras. REBREANU, R. I 93.
      surse: DLRLC
    • Măi podar, Măi cîrciumar, Trage podul, Să trec Oltul. TEODORESCU, P. P. 292.
      surse: DLRLC
    • Crîșmarul nostru Mihăilă L-a spînzurat pe Negrilă în pivnița cea mai adîncă, Tot taie din el și mănîncă (Porcul afumat). SADOVEANU, P. C. 15.
      surse: DLRLC
    • Crîșmarii te mint și nu știu lăutarii Aievea ce-i graiul din strună. GOGA, P. 44.
      surse: DLRLC
    • Au luat de la crîșmar cîte trei lei, pe cîte trei băniți de fasole, fără știrea bărbaților. SP. POPESCU, M. G. 23.
      surse: DLRLC

etimologie:

cârciumăreasă (persoană) cârciumar cârciumăriță cârcimăreasă cârcimăriță crăcimar crâșmar crâșmăreasă crâșmăriță

  • 1. admite vocativul Femeie care are în proprietate o cârciumă.
    surse: DLRLC DEX '09 NODEX sinonime: cârciumăriță 2 exemple
    exemple
    • Își ia nevastă frumoasă Ș-o pune cîrciumăreasă. BIBICESCU, P. P. 181.
      surse: DLRLC
    • Sărbătoarea, și duminica vezi toate crîșmăresele gătite. NEGRUZZI, S. I 315.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Nevastă de cârciumar.
      surse: DLRLC DEX '09 NODEX

etimologie:

cârciumăriță cârciumar cârciumăreasă cârcimăreasă cârcimăriță crăcimar crâșmar crâșmăreasă crâșmăriță

  • surse: DLRLC DEX '09 NODEX 2 exemple
    exemple
    • Zi, măi Laie, înc-un cîntec De-o cămașă cu altiță Și de-un drac cu ochii vineți, De-o Aniță crîșmăriță. GOGA, P. 75.
      surse: DLRLC
    • Crîșmărița, cum ne-a văzut, pe loc ne-a sărit înainte. CREANGĂ, A. 96.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • cârciumar + sufix -iță.
    surse: DEX '09 NODEX