8 definiții pentru câinie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÂINÍE s. f. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie. – Câine + suf. -ie.

CÂINÍE s. f. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime; câinoșenie. – Câine + suf. -ie.

câinie sf [At: CALENDARIU (1844), 65 / V: cânie / E: câine + -ie] Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime Si: câinoșenie, câinoșie.

cîníe (est) și cîĭ- (vest) f. (d. cîne). Fam. Ferocitate, cruzime.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

câiníe s. f., art. câinía, g.-d. câiníi, art. câiníei

câiníe s. f., art. câinía, g.-d. câiníi, art. câiníei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂINÍE s. v. asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, ferocitate, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, violență, vitregie.

cîinie s. v. ASPRIME. BARBARIE. BRUTALITATE. CRUZIME. FEROCITATE. NEÎNDURARE. NEOMENIE. RĂUTATE. SĂLBĂTICIE. VIOLENȚĂ. VITREGIE.

Intrare: câinie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câinie
  • câinia
plural
genitiv-dativ singular
  • câinii
  • câiniei
plural
vocativ singular
plural

câinie

  • 1. Atitudine sau faptă plină de răutate, de cruzime.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: câinoșenie

etimologie:

  • Câine + sufix -ie.
    surse: DEX '98 DEX '09