5 definiții pentru butucel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUTUCÉL, butucei, s. m. Diminutiv al lui butuc; butucaș. – Butuc + suf. -el.
BUTUCÉL, butucei, s. m. Diminutiv al lui butuc; butucaș. – Butuc + suf. -el.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
butucel sm [At: H II, 254 / Pl: ~cei / E: butuc + -el] 1 Butuc mic. 2 Alesătură. 3 (Lpl) Partea de la mijloc a căiților, care rămâne în piepteni.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BUTUCÉL, butucei, s. m. Diminutiv al lui butuc.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
butucél s. m., pl. butucéi, art. butucéii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
butucél s. m., pl. butucéi, art. butucéii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: butucel
butucel substantiv masculin
substantiv masculin (M12) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
butucel
- 1. Diminutiv al lui butuc.surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: butucaș
etimologie:
- Butuc + sufix -el.surse: DEX '98 DEX '09