busna vr [At: BUGNARIU, N. / V: ~sta / Pzi: ? / E: ns cf bosnat] (Pop) A se mânia.

busna adv. Mold. V. busta.

búsna și bústa adv. (rudă cu busnat). A da busna, a veni busna, de-a dreptu, năvălind, fie despre unu, fie despre maĭ mulți. Și buzna și năbuzna (Șez. 33, 30). V. buluc, ĭama.

busta v vz busna

busta adv. v. buzna.

busta adv. Mold. toți deodată năvălind: dau busta în casă AL. [Și busna: de origină necunoscută].

busna.