burlinc¹ sm [At: LB / V: brul~ / Pl: ~nci / E: ger Brelenk] 1 Purcel înțărcat. 2 Purcel grăsuț.

burlinc² sn [At: VICIU, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) 1 Vas în care se păstrează brânza pe timp de iarnă. 2 Conținutul unui burlinc² (1).

burlinc s.m. (reg.) Purcel înțărcat sau grăsuț. • pl. -ci. /<săs. brelenk; cf. germ. Frischiling.

❍BURLINC sm. Trans.🐒 1 Purcel grăsuț, grăsun ¶ 2 Godac de porc mistreț [săs. brelenk].

burlinc m. 1. purcel înțărcat, grăsun: 2. fig. Tr. putineiu de pus brânză pentru iarnă. [Tr. brulinc = sas. BRELENK].

1) burlínc, bîrlíng și brulínc m. (sas. brelenk, d. germ. frischling, id.). Trans. Purcel.

2) burlínc m. (germ. silberling, ban de argint, infl. de schilling, șiling, șalăŭ. Bogrea, AliN, 1, 325). Vechĭ. O monetă a Țăriĭ Româneștĭ pe la 1700.

brulinc sm vz burlinc

BRULINC = BURLINC.

brulinc m. V. burlinc.

brulínc V. burlinc.