opțiuni

11 definiții pentru buncăr


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BÚNCĂR, buncăre, s. n. 1. Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. 2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor. 3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni). 4. Mic adăpost blindat; cazemată. – Din germ. Bunker.

búncăr sn [At: DEX2 / V: (iuz) ~ncher / Pl: ~e / E: ger Bunker] 1 Construcție dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. 2 Cutie metalică destinată pieselor la mașinile-unelte, în vederea prelucrării lor. 3 Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului. 4 Adăpost blindat.

BÚNCĂR, buncăre, s. n. 1. Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare. 2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor. 3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni). 4. Mic adăpost blindat; cazemată. – Din germ. Bunker. Cf. rus. bunker.

BÚNCĂR, buncăre, s. n. Siloz de înmagazinare a cărbunilor sau a minereurilor. Noroc de bătrîn că sta lîngă buncăr și m-a scos. DAVIDOGLU, M. 71. ♦ Compartiment destinat depozitării cărbunilor la navele care folosesc cărbuni.

BÚNCĂR, buncăre, s. n. 1. Depozit de înmagazinare a cărbunilor sau a minereurilor. 2. Pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor. 3. (Mil.) Mic adăpost blindat. – Germ. Bunker.

BÚNCĂR s.n. 1. Siloz în care se înmagazinează cărbuni, minereuri etc. ♦ Depozit de combustibil pe o navă; (p. ext.) combustibilul navei. 2. Pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor. 3. (Mil.) (Mic) adăpost blindat. [Pl. -re, var. buncher s.n. / < germ. Bunker, cf. engl. bunker].

BÚNCĂR s. n. 1. siloz în care se înmagazinează cărbuni, minereuri etc. ◊ compartiment în care se înmagazinează combustibilul, pe o navă. 2. pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor. 3. adăpost blindat, cazemată. (< germ. Bunker)

puncăr[1] sn vz buncăr

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

búncăr s. n., pl. búncăre

buncăr


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BUNCĂR s. (MIL.) cazemată.

Intrare: buncăr
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buncăr
  • buncărul
  • buncăru‑
plural
  • buncăre
  • buncărele
genitiv-dativ singular
  • buncăr
  • buncărului
plural
  • buncăre
  • buncărelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

buncăr

  • 1. Construcție alcătuită dintr-un recipient de oțel, de beton etc. și un schelet de susținere, destinată depozitării temporare a unor materiale granulare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Noroc de bătrîn că sta lîngă buncăr și m-a scos. DAVIDOGLU, M. 71.
      surse: DLRLC
  • 2. Cutie metalică destinată depozitării pieselor la mașinile-unelte în vederea prelucrării lor.
    surse: DEX '98 DEX '09
  • 3. Compartiment amenajat pe nave pentru depozitarea combustibilului (cărbuni).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 4. Pâlnie de alimentare cu cărbuni a locomotivelor.
    surse: DLRM DN
  • 5. Mic adăpost blindat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: cazemată

etimologie: