10 definiții pentru bufonadă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bufonádă sf [At: DEX2 / Pl: ~de / E: it buffonata] (Rar) Bufonerie.

BUFONÁDĂ, bufonade, s. f. (Rar) Bufonerie. – Din it. buffonata.

BUFONÁDĂ, bufonade, s. f. (Rar) Bufonerie. – Din it. buffonata.

BUFONÁDĂ s.f. Vorbă, gest de bufon care provoacă râsul; glumă, poznă, caraghioslâc. [Gen. -iei. / cf. fr. bouffonnerie].[1]

  1. Etimologie puțin probabilă. — gall

BUFONÁDĂ s. f. 1. reprezentație scenică, farsă, în care râsul rezultă dintr-o intrigă de situație. 2. bufonerie. (< fr.[1] buffonata)

  1. Probabil din limba italiană. — gall

BUFONÁDĂ ~e f. rar v. BUFONERIE. /<it. buffonata


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bufonádă (rar) s. f., g.-d. art. bufonádei; pl. bufonáde

bufonádă s. f., g.-d. art. bufonádei; pl. bufonáde


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BUFONÁDĂ s. v. bufonerie, caraghioslâc, clovnerie, comicărie, giumbușluc.

bufona s. v. BUFONERIE. CARAGHIOSLÎC. CLOVNERIE. COMICĂRIE. GIUMBUȘLUC.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BUFONÁDĂ (< it.) s. f. 1. Reprezentație scenică, farsă, în care rîsul provine dintr-o intrigă de situații. 2. Gest sau vorbă specifică bufonului. 3. Operă bufă sau comică.

Intrare: bufonadă
bufonadă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bufona
  • bufonada
plural
  • bufonade
  • bufonadele
genitiv-dativ singular
  • bufonade
  • bufonadei
plural
  • bufonade
  • bufonadelor
vocativ singular
plural

bufonadă

etimologie: