9 definiții pentru bufeu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUFÉU, bufeuri, s. n. Senzație de căldură intensă întâlnită în disfuncții vegetative, în special în cursul menopauzei. ♦ Aer care iese pe gură. ♦ Mișcare bruscă și trecătoare, acces, răbufnire. – Din fr. bouffée.

bufeu sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: fr bouffée] 1 Puseu puternic și trecător de febră, asociată cu puls accelerat și stare de disconfort fizic general. 2 Aer care iese pe gură Si: răsuflare. 3 Mișcare bruscă și trecătoare Si: acces, răbufnire.

BUFÉU, bufeuri, s. n. Răbufnire subită, puternică și trecătoare de febră, puls accelerat, palpitații, enervare, stare de rău etc., provocate de diverse tulburări organice. ♦ Aer care iese pe gură. ♦ Mișcare bruscă și trecătoare, acces, răbufnire. – Din fr. bouffée.

BUFÉU s.n. Răbufnire subită și trecătoare de febră, de enervare, accelerare bruscă a pulsului etc. ♦ Aer care iese pe gură. ♦ (Rar) Mișcare subită și trecătoare, răbufnire. [Pl. -uri. / < fr. bouffée].

BUFÉU s. n. răbufnire subită și trecătoare de febră, de enervare, accelerare bruscă a pulsului etc. ◊ aer care iese pe gură. ◊ (rar) răbufnire. (< fr. bouffée)

BUFÉU ~ri n. 1) Răbufnire temporară a febrei. 2) Enervare, palpitații etc. provocate de tulburări organice. 3) Aer care iese pe gură. 4) Mișcare bruscă. /<fr. bouffée

bufléi sm [At: DEX2 / Pl: ~ / E: nct] (Fam; gmț) Copil sau pui de animal grăsuț Si: dolofan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

buféu s. n., art. buféul; pl. buféuri

buféu s. n., art. buféul; pl. buféuri

Intrare: bufeu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bufeu
  • bufeul
  • bufeu‑
plural
  • bufeuri
  • bufeurile
genitiv-dativ singular
  • bufeu
  • bufeului
plural
  • bufeuri
  • bufeurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bufeu

  • 1. Senzație de căldură intensă întâlnită în disfuncții vegetative, în special în cursul menopauzei.
    surse: DEX '09 DN
    • 1.1. Aer care iese pe gură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.2. Mișcare bruscă și trecătoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: acces (atac) răbufnire

etimologie: