opțiuni
  • info

15 definiții pentru bufant

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUFANT, -Ă, bufanți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte sau despre părți ale ei) Înfoiat, larg, cu bufă. – Din fr. bouffant.

BUFANT, -Ă, bufanți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte sau despre părți ale ei) Înfoiat, larg, cu bufă. – Din fr. bouffant.

bufant, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~anți, ~e / E: fr bouffant] (D. îmbrăcăminte sau d. părți ale ei) 1 Înfoiat. 2 Larg. 3 Cu bufa2.

bufant, -ă adj. (despre îmbrăcăminte sau despre părți ale ei etc.) Care are croiala umflată, înfoiată; cu bufa. Mîneci bufante. • pl. -ți, -te. /<fr. bouffant.

BUFANT, -Ă, bufanți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte sau părți ale ei) Umflat, înfoiat. Pantaloni bufanți. Mîneci bufante.

BUFANT, -Ă, bufanți, -te, adj. (Despre îmbrăcăminte sau despre părți ale ei) Umflat, înfoiat. – Fr. bouffant.

BUFANT, -Ă adj. (Despre pantaloni, mîneci etc.) Cu bufă, umflat, înfoiat. [< fr. bouffant].

BUFANT, -Ă adj. (despre pantaloni, mâneci etc.) cu bufă, umflat. (< fr. bouffant)

BUFANT ~tă (~ți, ~te) (despre articole vestimentare sau despre părți ale acestora) Care are bufe; cu bufe. /<fr. bouffant

bufant n. cutele umflate sau înfoiate la hainele femeiești.

*bufánt, -ă adj. (fr. bouffant). Se zice de haĭnele unflate: pantalonĭ bufanțĭ (șalvarĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bufant adj. m., pl. bufanți; f. bufantă, pl. bufante

bufant adj. m., pl. bufanți; f. bufantă, pl. bufante

bufant adj. m., pl. bufanți; f. sg. bufantă, pl. bufante

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUFANT adj. înfoiat, umflat. (O croială ~ la pantaloni.)

BUFANT adj. înfoiat, umflat. (O croială ~ la pantaloni.)

Intrare: bufant
bufant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bufant
  • bufantul
  • bufantu‑
  • bufantă
  • bufanta
plural
  • bufanți
  • bufanții
  • bufante
  • bufantele
genitiv-dativ singular
  • bufant
  • bufantului
  • bufante
  • bufantei
plural
  • bufanți
  • bufanților
  • bufante
  • bufantelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bufant, bufantăadjectiv

  • 1. (Despre îmbrăcăminte sau despre părți ale ei) Cu bufă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: larg umflat înfoiat
    • format_quote Pantaloni bufanți. Mâneci bufante. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.