6 definiții pentru bucmea bocmea


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bucmea sf [At: COSTINESCU / V: boc~ / Pl: ~ele / E: tc bökme] Găitan mic cusut drept chenar pe marginea fustelor Cf cordeluță, galon, șnur, vipușcă. corectată

bucmeà f. găitănaș ce se coase ca chenar: bucmea de lână. [Turc. BÖKME, șnur].

bucmeá f., pl. ele (turc. bökmé). Munt. Rar azĭ. Găitan, șnur, șiret saŭ panglică pe care se înșiră ceva saŭ care se coase ca ornament la haĭnele țărăneștĭ. V. sărad.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bucmeá (-éle), s. f. – Șiret, laț. Tc. bökme (Șeineanu, II, 60), înv.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bucmeá s.f. (înv.) găitănaș, șnur cusut ca chenar, ornament la haine țărănești.

Intrare: bucmea
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucmea
  • bucmeaua
plural
  • bucmele
  • bucmelele
genitiv-dativ singular
  • bucmele
  • bucmelei
plural
  • bucmele
  • bucmelelor
vocativ singular
plural
bocmea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.