Definiția cu ID-ul 838269:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUCIUC, buciucuri, s. n. (Înv.) Steag turcesc sau tătăresc, alcătuit dintr-o jumătate de coadă albă de cal fixată de o prăjină. – Din tc. buçuk.
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BUCIUC, buciucuri, s. n. (Înv.) Steag turcesc sau tătăresc, alcătuit dintr-o jumătate de coadă albă de cal fixată de o prăjină. – Din tc. buçuk.