opțiuni
  • info

2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCIARDA, buciardez, vb. I. Tranz. A prelucra cu buciarda piatra de construcție. – Din fr. boucharder.

BUCIARDA, buciardez, vb. I. Tranz. A prelucra cu buciarda piatra de construcție. – Din fr. boucharder.

buciarda vt [At: DEX2 / Pzi: ~dez / E: fr boucharder] A prelucra cu buciarda piatra de construcție.

buciarda vb. I. tr. (compl. indică piatra de construcție) A lucra cu buciarda. • prez.ind. -ez. /<fr. boucharder.

BUCIARDA, buciardez, vb. I. Tranz. A prelucra cu buciarda piatra de construcție. – Fr. boucharder.

BUCIARDA vb. I. tr. A prelucra cu buciarda piatra de construcție. [Pron. -ciar-, var. bușarda vb. I. / < fr. boucharder].

BUCIARDA vb. tr. a prelucra cu buciarda. (< fr. boucharder)

A BUCIARDA ~ez tranz. (pietre de construcție, tencuieli) A prelucra cu buciarda. [Sil. -ci-ar-] /<fr. boucharder

BUCIARDĂ, buciarde, s. f. Ciocan prevăzut pe fețele de izbire cu dinți sau caneluri, folosit pentru a imprima, prin lovire, puncte sau linii regulate pe fața pietrelor de construcție. – Din fr. boucharde.

buciardă sf [At: DEX2 / Pl: ~de / E: fr boucharde] Ciocan cu dinți sau caneluri, folosit pentru a imprima, prin lovire, puncte sau linii regulate pe fața pietrelor de construcție.

buciardă s.f. (constr.) Unealtă manuală sau mecanizată, cu una sau două fețe de izbire, înzestrată cu dinți sau cu muchii ascuțite, folosită la prelucrarea pietrelor. • pl. -e. /<fr. boucharde.

BUCIARDĂ, buciarde, s. f. Ciocan prevăzut pe fețele de izbire cu dinți sau caneluri, folosit, pentru a imprima, prin lovire, puncte sau linii regulate pe fața pietrelor de construcție. – Din fr. boucharde.

BUCIARDĂ, buciarde, s. f. Ciocan prevăzut pe fețele de izbire cu dinți deși de formă piramidală, folosit pentru a imprima, prin izbire, pe fața pietrelor de construcție, adîncituri regulate. – Fr. boucharde.

BUCIARDĂ s.f. Ciocan, avînd pe fețele de izbire dinți în formă piramidală, folosit pentru a imprima pe fața pietrelor de construcție sau pe tencuieli adîncituri regulate. [Pron. -ciar-, pl. -de. / < fr. boucharde].

BUȘARDA vb. I. v. buciarda.

BUCIARDĂ s. f. ciocan prevăzut pe fețele de izbire cu dinți în formă piramidală, pentru a imprima pe fața pietrelor de construcție adâncituri regulate. (< fr. boucharde)

BUCIARDĂ ~e f. Ciocan prevăzut cu zimți piramidali, folosit pentru a imprima adâncituri (regulate) pe fața pietrelor de construcție sau pe tencuieli. /<fr. boucharde

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

buciarda (a ~) (desp. -ciar-) vb., ind. prez. 1 sg. buciardez, 3 buciardează; conj. prez. 1 sg. să buciardez, 3 să buciardeze

buciarda (a ~) (-ciar-) vb., ind. prez. 3 buciardează

buciarda vb. (sil. -ciar-), ind. prez. 1 sg. buciardez, 3 sg. și pl. buciardează

buciardă (desp. -ciar-) s. f., g.-d. art. buciardei; pl. buciarde

buciardă (-ciar-) s. f., g.-d. art. buciardei; pl. buciarde

buciardă s. f. (sil. -ciar-), g.-d. art. buciardei; pl. buciarde

Intrare: buciarda
  • silabație: bu-ciar-da info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • buciarda
  • buciardare
  • buciardat
  • buciardatu‑
  • buciardând
  • buciardându‑
 singular plural
  • buciardează
  • buciardați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • buciardez
 (să)
  • buciardez
  • buciardam
  • buciardai
  • buciardasem
a II-a (tu)
  • buciardezi
 (să)
  • buciardezi
  • buciardai
  • buciardași
  • buciardaseși
a III-a (el, ea)
  • buciardează
 (să)
  • buciardeze
  • buciarda
  • buciardă
  • buciardase
plural I (noi)
  • buciardăm
 (să)
  • buciardăm
  • buciardam
  • buciardarăm
  • buciardaserăm
  • buciardasem
a II-a (voi)
  • buciardați
 (să)
  • buciardați
  • buciardați
  • buciardarăți
  • buciardaserăți
  • buciardaseți
a III-a (ei, ele)
  • buciardează
 (să)
  • buciardeze
  • buciardau
  • buciardară
  • buciardaseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bușarda
  • bușardare
  • bușardat
  • bușardatu‑
  • bușardând
  • bușardându‑
 singular plural
  • bușardează
  • bușardați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bușardez
 (să)
  • bușardez
  • bușardam
  • bușardai
  • bușardasem
a II-a (tu)
  • bușardezi
 (să)
  • bușardezi
  • bușardai
  • bușardași
  • bușardaseși
a III-a (el, ea)
  • bușardează
 (să)
  • bușardeze
  • bușarda
  • bușardă
  • bușardase
plural I (noi)
  • bușardăm
 (să)
  • bușardăm
  • bușardam
  • bușardarăm
  • bușardaserăm
  • bușardasem
a II-a (voi)
  • bușardați
 (să)
  • bușardați
  • bușardați
  • bușardarăți
  • bușardaserăți
  • bușardaseți
a III-a (ei, ele)
  • bușardează
 (să)
  • bușardeze
  • bușardau
  • bușardară
  • bușardaseră
Intrare: buciardă
buciardă substantiv feminin
  • silabație: bu-ciar-dă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buciardă
  • buciarda
plural
  • buciarde
  • buciardele
genitiv-dativ singular
  • buciarde
  • buciardei
plural
  • buciarde
  • buciardelor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buciarda, buciardezverb

  • 1. A prelucra cu buciarda piatra de construcție. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

buciardă, buciardesubstantiv feminin

  • 1. Ciocan prevăzut pe fețele de izbire cu dinți sau caneluri, folosit pentru a imprima, prin lovire, puncte sau linii regulate pe fața pietrelor de construcție. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.