BUBĂ subst. 1. – fam., buc. (M Put 131); Bubăilă (Am; Ard). 2. Bubatu, I. (AO XVI 361). 3. Bubele, Ion, mold. 4. Bubin (Giur 93). 5. Bubu, fam., ard., 1726 (Paș); -l, olt., 1605 (Sd VI 461), cf. expresia „bubu” în limbajul copiilor. 6. Bubuia, țig. (16 B I. 7. Cf. Bubulac prof., act. 8. Bubulete, C. act. 9. Bubulică, fam., ar. (Cara 34). 10. Bubolea t.