3 definiții pentru brust


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRUST s.n. (Tehn.) Front vertical care separă un inel de tunel în curs de excavare de inelul alăturat, neexcavat. [< germ. Brust].

BRUST s. n. front vertical care separă un inel de tunel în curs de excavare de inelul alăturat, neexcavat. (< germ. Brust)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: brust
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brust
  • brustul
  • brustu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • brust
  • brustului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)