2 intrări

4 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brodnic sm [At: CV, 1949, nr. 6, 23 / Pl: ~ici / E: nct] (Înv) 1 Locuitor în nordul Ardealului. 2 Om care vara trăia la munte și iarna la șes, pe malul apelor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

brodnic (înv.) s. m., pl. brodnici

brodnic (înv.) s. m., pl. brodnici

Intrare: brodnici
substantiv masculin (M99)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • brodnici
  • brodnicii
genitiv-dativ singular
plural
  • brodnici
  • brodnicilor
vocativ singular
plural
Intrare: brodnic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brodnic
  • brodnicul
  • brodnicu‑
plural
  • brodnici
  • brodnicii
genitiv-dativ singular
  • brodnic
  • brodnicului
plural
  • brodnici
  • brodnicilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)