2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brodire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: brodi] 1 (Înv) Călcat (prin apă) Si: bălăcire, brodit1 (1), (rar) bleotocărire. 2 (Înv) Vorbire în vis Si: aiurare, bâiguire, brodit1, bleotocărire. 3 Sosire (undeva sau la cineva) tocmai la timp Si: brodit1 (3). 4 Desfășurare (favorabilă sau nefavorabilă) Si: brodit1 (4). 5 Întâmplare petrecută la timpul potrivit Si: nimereală. 6 Punere la cale Si: aranjament. 7 Strădanie pentru ca ceva să reușească.

brodí [At: DOSOFTEI, PS. 219/ V: brudi / Pzi: ~desc / E: vsl бродити] (Pfm) 1-2 vti Îvr) A călca (prin apă) Si: a bălăci, (rar) a bleotocări. 3 vt (Înv) A vorbi în vis Si: a aiura, a bâigui, (rar) a bleotocări. 4-5 vti (Adesea complinit de bine) A ajunge (undeva sau la cineva) tocmai la timp. 6 vi (Adesea complinit de bine sau rău) A(-i) merge în afaceri. 7 vr A se întâmpla la timpul potrivit Si: a se nimeri. 8-9 vti A pune la cale Si: a aranja. 10 vt A reuși ceva după eforturi (sau din întâmplare) Si: a nimeri. 11 vt (Înv; îe) A ~ cinstea cuiva A-i da cuiva cinstea cuvenită.

BRODÍ, brodesc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz. (Adesea ir.) A sfârși cu bine un lucru, a (o) nimeri (adesea din întâmplare). ◊ Loc. adv. Pe brodite = la întâmplare, la nimereală. 2. Refl. A se găsi din întâmplare (undeva); a se nimeri, a se potrivi. – Din sl. broditi.

BRODÍ, brodesc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz. (Adesea ir.) A sfârși cu bine un lucru, a (o) nimeri (adesea din întâmplare). ◊ Loc. adv. Pe brodite = la întâmplare, la nimereală. 2. Refl. A se găsi din întâmplare (undeva); a se nimeri, a se potrivi. – Din sl. broditi.

BRODÍ, brodesc, vb. IV. 1. Tranz. (Construit cu pronumele feminin «o» eu sens neutru; uneori determinat prin «bine») A o nimeri bine, a o potrivi, a o scoate (ca din întîmplare) bine la capăt, a ieși bine (dintr-o încurcătură); (determinat prin «rău») a nu nimeri cum trebuie sau cum și-ar dori cineva, a ieși rău, a da greș. Stau în loc să mă gîndesc Cum să fac s-o mai brodesc. VISSARION, B. 95. La fugă Că mi-a tulea, Dar în fugă N-o brodea: De măceși Se încurca, Mărăcini îl înțepa. TEODORESCU, P. P. 508. ◊ Expr. (Ironic) A brodit-o = a făcut o gafă, a dat cu bîta-n baltă. ◊ (Ironic) Bată-l, doamne, om urît, Nu știu cum naiba-am brodit Să mîne cu el dintr-un blid! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 167. ♦ (Cu privire la o treabă, la un plan etc.) A pune la cale, a aranja. Așa să vă brodiți treburile, ca să nu tîndăliți prea mult cu datul colacilor și cu vinarsul. DAN, U. 89. Brodise planul să mînjească pe părintele Pantelimon pe cap. CONTEMPORANUL, VII 386. ♦ A potrivi (un lucru cu altul). Nu izbutise, vreme de vreo trei ceasuri, să brodească borvizul pe măsura vinului sau viceversa. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. ◊ Refl. Vrei să întrebi dacă vreunul din planurile de acasă se brodesc pentru situații reale? CAMIL PETRESCU, T. II 175. 2. Refl. (Uneori impers.; urmat de diverse determinări) A se găsi din întîmplare, a se nimeri. Se brodiseră alăturați, uniți în aceeași temere care li se citea în ochi și pe obraz. PAS, L. I 31. Se brodi ca locul ce-și alesese să fie alături cu al unui țăran bogat. ISPIRESCU, L. 175. Batalionul nostru s-a brodit să nu fie nici cînd s-a luat Grivița, nici la căderea Plevnei. GHICA, S. 14. ♦ A se găsi prezent, a fi de față (din întîmplare). Brodindu-mă și eu...[la nuntă], am stat și-am mîncat. VISSARION, B. 80. ◊ Tranz. A găsi pe cineva, a da peste cineva tocmai la momentul oportun sau ca din întîmplare sau pe neașteptate, surprinzîndu-l. Turcii, măre, că mergea. Pe Pătrul că mi-l brodea, D-adormit ei mi-l găsea. TEODORESCU, P. P. 610. ◊ (Complementul e un abstract) Sper că-ți voi fi brodit gustul. ODOBESCU, S. III 155 ◊ Intranz. (Învechit) A ajunge, a nimeri undeva (din întîmplare sau tocmai la momentul oportun), a pica. Viind, Brodii cînd citeai p-o carte. PANN, P. V. I 75.

BRODÍ, brodesc, vb. IV. 1. Tranz. A o nimeri bine, a o scoate bine la capăt. ◊ Expr. (Ir.) A brodit-o = a făcut o gafă. ♦ A pune la cale, a aranja o treabă, un plan etc. 2. Refl. A se găsi din întâmplare, a se nimeri. ♦ Tranz. (Rar) A da peste cineva tocmai la momentul oportun sau pe neașteptate, surprinzându-l. – Slav (v. sl. broditi).

A SE BRODÍ mă ~ésc intranz. rar A se afla din întâmplare; a se întâmpla; a se nimeri. /<sl. broditi

A BRODÍ ~ésc tranz. pop. 1) A termina cu succes; a scoate cu bine la capăt. * A o brodi a face o gafă; a o încurca. 2) (planuri, acțiuni, treburi etc.) A pune la cale; a aranja. 3) (persoane) A întâlni din întâmplare și pe neașteptate. /<sl. broditi

BRODI vb. (Mold.) 1. A umbla (prin apă) bălăcind; a naviga. Vei brodi prin sînge, ca și de mainte. DOSOFTEI, PS. Nu poate acela carele brudéște pre apă să aibă bucurie deplin. NCCD, 385; cf. NCCD, 257. 2. A vorbi aiurea, a bîigui. Și-ți ado aminte de ocară Ce brodesc nebunii pînă-n sară. DOSOFTEI, PS. Tu într-acest veac trupurilor omenești foc curățitoriu ești, iară nu altul în ceaea lume, cum brudesc papistașii. CD 1698, 31v; cf. DOSOFTEI, VS, apud TDRG, s.v. brodi2; CD 1770, 38r. Etimologie: sl. broditi. Vezi și brodelnicitură. Cf. buigui (1), îngăima (1). verb corectată

brodì v. 1. a găsi pe cineva sau ceva din întâmplare: am brodit-o acasă; 2. a veni pe neașteptate și la moment oportun: ai brodit-o bine azi; 3. a se întâmpla: cum se brodi, ca locul să fie alături? [Rus. BRODITĬ, a rătăci, de unde noțiunea de a ajunge sau a afla din întâmplare (asociațiune de idei analoagă lui nemeri)].

brodésc v. tr. (vsl. broditi, a merge pin apă, pin vad, d. brodŭ, vad; sîrb. „a naviga”, rut. „a merge pin apă, a umbla în bobote”, rus. na-broditĭ, a brodi. V. brod. Cp. cu găsesc). Potrivesc, nemeresc: azĭ am brodit-o bine venind pe aci. V. refl. M’am brodit și eŭ la prânzu lor, răŭ s’a brodit lucru azĭ! V. zgodesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brodí (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. brodésc, imperf. 3 sg. brodeá; conj. prez. 3 să brodeáscă

brodí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. brodésc, imperf. 3 sg. brodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. brodeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRODÍ vb. v. aranja, cădea, întâmpla, nimeri, pica, potrivi, ticlui.

brodi vb. v. ARANJA. CĂDEA. ÎNTÎMPLA. NIMERI. PICA. POTRIVI. TICLUI.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

brodí (-désc, -ít), vb. 1. (Înv.) a bălăci. – 2. A vorbi aiurea, a spune prăpăstii. – 3. A nimeri, a potrivi, a ajunge la țintă. Sl. broditi, al cărui sens de bază este „a tranzita, a trece prin vad” (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Cihac, II, 29; DAR), cf. brod, de asemenea, sb. broditi „a trece prin vad”, slov. broditi „a hoinări” și breditĭ „a da greș”. Sensul fundamental din rom., „a nimeri” se explică în DAR prin ideea intermediară de „a ajunge la timp pentru a se urca pe ponton, a nimeri momentul”; dar aceasta înseamnă să se derive un sens primar de la o accepție secundară și tîrzie. A brodi trebuie să fi însemnat mai întîi „a găsi vadul” sau „a afla drumul”, cf. bg. izbroždanĭă „a afla, a descoperi”. Der. brodeală, s. f. (întîmplare, hazard); brudiu (var. înv. brodiu, brodiv), adj. (aiurit, zăpăcit, nesăbuit, bezmetic), legat direct de accepția 2; brudnic, adj. (zăpăcit). Este greșită opinia lui Loewe 70, care îl leagă pe brudiu de lat. brutus.

Intrare: brodire
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brodire
  • brodirea
plural
  • brodiri
  • brodirile
genitiv-dativ singular
  • brodiri
  • brodirii
plural
  • brodiri
  • brodirilor
vocativ singular
plural
Intrare: brodi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • brodi
  • brodire
  • brodit
  • broditu‑
  • brodind
  • brodindu‑
singular plural
  • brodește
  • brodiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • brodesc
(să)
  • brodesc
  • brodeam
  • brodii
  • brodisem
a II-a (tu)
  • brodești
(să)
  • brodești
  • brodeai
  • brodiși
  • brodiseși
a III-a (el, ea)
  • brodește
(să)
  • brodească
  • brodea
  • brodi
  • brodise
plural I (noi)
  • brodim
(să)
  • brodim
  • brodeam
  • brodirăm
  • brodiserăm
  • brodisem
a II-a (voi)
  • brodiți
(să)
  • brodiți
  • brodeați
  • brodirăți
  • brodiserăți
  • brodiseți
a III-a (ei, ele)
  • brodesc
(să)
  • brodească
  • brodeau
  • brodi
  • brodiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brodi popular familiar

  • 1. tranzitiv adesea ironic A sfârși cu bine un lucru, a (o) nimeri (adesea din întâmplare).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: numeri 3 exemple
    exemple
    • Stau în loc să mă gîndesc Cum să fac s-o mai brodesc. VISSARION, B. 95.
      surse: DLRLC
    • La fugă Că mi-a tulea, Dar în fugă N-o brodea: De măceși Se încurca, Mărăcini Îl înțepa. TEODORESCU, P. P. 508.
      surse: DLRLC
    • ironic Bată-l, doamne, om urît, Nu știu cum naiba-am brodit Să mînc cu el dintr-un blid! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 167.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie ironic A brodit-o = a făcut o gafă, a dat cu bâta-n baltă.
      surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Pe brodite = la întâmplare, la nimereală.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. (Cu privire la o treabă, la un plan etc.) A pune la cale.
      surse: DLRLC sinonime: aranja 2 exemple
      exemple
      • Așa să vă brodiți treburile, ca să nu tîndăliți prea mult cu datul colacilor și cu vinarsul. DAN, U. 89.
        surse: DLRLC
      • Brodise planul să mînjească pe părintele Pantelimon pe cap. CONTEMPORANUL, VII 386.
        surse: DLRLC
    • 1.4. A potrivi (un lucru cu altul).
      surse: DLRLC sinonime: potrivi 2 exemple
      exemple
      • Nu izbutise, vreme de vreo trei ceasuri, să brodească borvizul pe măsura vinului sau viceversa. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
      • reflexiv Vrei să întrebi dacă vreunul din planurile de acasă se brodesc pentru situații reale? CAMIL PETRESCU, T. II 175.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A se găsi din întâmplare (undeva); a se nimeri, a se potrivi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: nimeri potrivi 4 exemple
    exemple
    • Se brodiseră alăturați, uniți în aceeași temere care li se citea în ochi și pe obraz. PAS, L. I 31.
      surse: DLRLC
    • Se brodi ca locul ce-și alesese să fie alături cu al unui țăran bogat. ISPIRESCU, L. 175.
      surse: DLRLC
    • Batalionul nostru s-a brodit să nu fie nici cînd s-a luat Grivița, nici la căderea Plevnei. GHICA, S. 14.
      surse: DLRLC
    • Brodindu-mă și eu... [la nuntă], am stat și-am mîncat. VISSARION, B. 80.
      surse: DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A găsi pe cineva, a da peste cineva tocmai la momentul oportun sau ca din întâmplare sau pe neașteptate, surprinzându-l.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Turcii, măre, că mergea. Pe Pătrul că mi-l brodea, D-adormit ei mi-l găsea. TEODORESCU, P. P. 610.
        surse: DLRLC
      • Sper că-ți voi fi brodit gustul. ODOBESCU, S. III 155.
        surse: DLRLC
    • 2.2. intranzitiv învechit A ajunge, a nimeri undeva (din întâmplare sau tocmai la momentul oportun).
      exemple
      • Viind, Brodii cînd citeai p-o carte. PANN, P. V. I 75.
        surse: DLRLC

etimologie: