5 definiții pentru britan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRITÁN, britani, s. m. (La pl.) Triburi celtice, constituind până la cucerirea anglo-saxonă (sec. V-VI) populația Britaniei; (și la sg.) persoană care făcea parte din aceste triburi. – Din lat. Britanni.

británi snp [At: DEX2 / E: lat britanni] Triburi celtice care constituiau, până la cucerirea anglo-saxonă din sec. V-Vl, populația de bază a Britaniei.

BRITÁNI s. m. pl. Triburi celtice, constituind până la cucerirea anglo-saxonă (sec. V-VI) populația de bază a Britaniei. – Din lat. Britanni.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

britán s. m., pl. británi

Intrare: britan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • britan
  • britanul
  • britanu‑
plural
  • britani
  • britanii
genitiv-dativ singular
  • britan
  • britanului
plural
  • britani
  • britanilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

britan

  • 1. (la) plural Triburi celtice, constituind până la cucerirea anglo-saxonă (secolele V-VI) populația Britaniei.
    surse: DEX '09
    • 1.1. (la) singular Persoană care făcea parte din aceste triburi.
      surse: DEX '09

etimologie: