2 definiții pentru brigantin
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRIGANTIN s.n. Bric mic. [Cf. fr. brigantin, it. brigantino].
*brigantín n., pl. e (fr. brigantin, d. it. brigantino, dim. d. brigante, brigant). Mar. Corăbioară c’un catarg orĭ doŭă și c’o singură punte.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: brigantin
brigantin substantiv neutru
substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
brigantin, brigantinesubstantiv neutru
- 1. Bric mic. DN
etimologie:
- brigantin DN
- brigantino DN