8 definiții pentru brevilocvent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BREVILOCVENT, -Ă, brevilocvenți, -te, adj. (Livr.) Scurt în expunere. – Din it. breviloquente.
brevilocvent, ~ă a [At: LM / V: (iuz) ~cent / Pl: ~nți, ~e / E: it breviloquente] (Liv) Scurt în expunere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brevilocvent, -ă adj. (despre vorbire) Scurt. Expunere brevilocventă. • pl. -ți, -te. /<it. breviloquente.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BREVILOCVENT, adj. (Livr.) Scurt în expunere. – Din it. breviloquente.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BREVILOCVENT, -Ă adj. (Despre vorbire) Scurt. [Cf. it. breviloquente].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BREVILOCVENT, -Ă adj. (despre vorbire) scurt. (< it. breviloquente)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brevilocent, ~ă a vz brevilocvent
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
brevilocvent adj. m., pl. brevilocvenți; f. sg. brevilocventă, pl. brevilocvente
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
brevilocvent, brevilocventăadjectiv
- 1. Scurt în expunere. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- breviloquente DEX '09 DEX '98 DN