Definiția cu ID-ul 965260:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BRETU cf. sl. ьpeтн „a cîștiga”. 1. Breta s., olt.; Bretea, H. act. 2. + -an, Bretan, C., act. 3. Bretoi ard., dar pot proveni < *Obretu scurtare < Obretenie (Partea I).