Definiția cu ID-ul 1092657:


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

brahilogie1 (gr. brachys „scurt” și logos „cuvânt”, „vorbire”), figură care constă în scurtarea sau contragerea unităților enunțului prin subînțelegere și chiar elipsă (A): „C-am avut nuntași Brazi și păltinași, Preoți, munții mari, Păsări, lăutari, Păsărele mii, Și stele făclii.” (Miorița) Versurile subliniate sunt brahilogice, pentru că ele reprezintă enunțuri cu predicatul „am avut” subînțeles („preoți am avut munții mari” etc., în care substantivele „preoți”, „păsări”, „făclii”, sunt, ca și „nuntași”, cu funcția de element predicativ suplimentar). Enunțul brahilogic se poate rezuma și la o singură parte secundară de propoziție: „De-ai aripi ți le-ascunde, de-ai nimburi de asemeni.” (T. Arghezi)