3 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brace sfp [At: MARIAN, Î. 62 / V: ~aci smp / E: lat bracae] (Buc; rar) Izmene.

brac1 sn [At: I. IONESCU, D. 370 / Pl: ~uri / E: ucr браку] (Reg) 1 Parte proastă (și nefolositoare) care rămâne după ce se alege ceva. 2 (Spc; îs) Cal de ~ Cal care nu mai e bun de nimic.

bracă f. Buc. (pl. brace, braci), izmene. [Lat. BRACA, nădragi].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BRÁCE s. pl. v. indispensabili, izmene.

brace s. pl. v. INDISPENSABILI. IZMENE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bráce s. f. pl. – (Bucov., rar) Indispensabili. – Var. braci, s. m. pl. Lat. bracae (Candrea-Dens., 173; DAR). Cuvînt practic nefolosit, supraviețuind în brăcire, brăcinar, îmbrăca. Cf. alb. brekë „indispensabili”, it. brache „pantalon”, prov., sp., port. braga, fr. brayes, ngr. βραϰί.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bráce, s.f., pl. – (reg.) Indispensabili, izmene: „Și pe când ți-o ai gătat / N-o fost bună nici de sac, / Da’ de brace pe bărbat?” (Bârlea, 1924, II: 224). (Maram., Bucov.). – Lat. bracae „pantaloni mulați pe picior” (CDDE, DA, MDA).

bráce, s.f., pl. – Indispensabili: „Și pe când ți-o ai gătat / N-o fost bună nici de sac, / Da’ de brace pe bărbat?” (Bârlea 1924 II: 224). Termenul se folosește (rar) și în Bucovina. – Lat. bracae „pantaloni mulați pe picior”.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BRAC, -E cf. subst. brac „cal reformat” < ucr. бpaк, și subst. brace „ismene” < lat. braccae 1. Bracea s. (17 B III 580); Brăcea Ion, vecin (ib. 54). 2. Brăcan t. 3. Brăcău, C., act. 4. Brăcoasa (17 B II 247). 5. Brăcar D., din Săcueni, 1778 (BCI XI 79); -u 1720 (ib. 68). 6. Prob *Brăcic > Brâcicoae Mic (16 A I 535); cf. și subst. brăcie – brăcire.

Intrare: brace
brace
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Brac
nume propriu (I3)
  • Brac
Brace nume propriu
nume propriu (I3)
  • Brace
Intrare: bracă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bra
  • braca
plural
  • brace
  • bracele
genitiv-dativ singular
  • brace
  • bracei
plural
  • brace
  • bracelor
vocativ singular
plural