BRACA, brachez, vb. I. Tranz. A îndrepta către un anumit punct sau într-o anumită direcție. – Din fr. braquer.

braca vb. I. I tr. 1 (compl. indică obiecte) A îndrepta către un anumit punct. 2 (tehn.; compl. indică vehicule, aparate etc.) A orienta într-o anumită direcție. 3 (tehn.; compl. indică roțile directoare ale unui vehicul) A orienta pentru a întoarce; a vira. 4 (av.) A înclina un aparat de zbor pentru viraj. II intr. A vira, a întoarce. Bracați la dreapta. • prez.ind. -chez. /<fr. braquer.

BRACA vb. I. tr. (Franțuzism) A îndrepta un obiect către un punct. ♦ (Tehn.) A orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ♦ A înclina comenzile unui avion pentru viraj. ♦ intr. A întoarce, a vira. [P.i. 1 -chez, 3 -chează. / < fr. braquer].

BRACA vb. I. tr. 1. a îndrepta un obiect, un lucru către un punct. 2. a orienta roțile directoare ale unui automobil pentru a vira. ◊ a înclina comenzile unui aparat de zbor. II. intr. a întoarce (un vehicul), a vira. (< fr. braquer)

braca vb. I A întoarce ◊ „Dar nu-i nici o problemă. După 500 de metri bracați la dreapta și exact între snack-bar și rotiserie încep bungalow-urile de la motel!” R.l. 6 V 81 p. 2 (din fr. braquer; DN3)

bracà v. a pune într’o direcțiune determinată: a braca un aparat (= fr. braquer).

bracă f. Buc. (pl. brace, braci), izmene. [Lat. BRACA, nădragi].

*brachéz, a -á v. tr. (fr. braquer). Barb. Îndrept, ațintesc: a braca tunurile, binoclu.

braca (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. brachez, 3 brachează; conj. prez. 1 sg. să brachez, 3 să bracheze

*braca (a ~) vb., ind. prez. 3 brachează

braca vb., ind. prez. 1 sg. brachez, 3 sg. și pl. brachează

brace s. f. pl. – (Bucov., rar) Indispensabili. – Var. braci, s. m. pl. Lat. bracae (Candrea-Dens., 173; DAR). Cuvînt practic nefolosit, supraviețuind în brăcire, brăcinar, îmbrăca. Cf. alb. brekë „indispensabili”, it. brache „pantalon”, prov., sp., port. braga, fr. brayes, ngr. βραϰί.

BRACE s. pl. v. indispensabili, izmene.

brace s. pl. v. INDISPENSABILI. IZMENE.

brace, s.f., pl. (reg.) Indispensabili, izmene: „Și pe când ți-o ai gătat / N-o fost bună nici de sac, / Da' de brace pe bărbat?” (Bârlea, 1924, II: 224). (Maram., Bucov.). – Lat. bracae „pantaloni mulați pe picior” (MDA).

brace, s.f., pl. – (reg.) Indispensabili, izmene: „Și pe când ți-o ai gătat / N-o fost bună nici de sac, / Da’ de brace pe bărbat?” (Bârlea, 1924, II: 224). (Maram., Bucov.). – Lat. bracae „pantaloni mulați pe picior” (CDDE, DA, MDA).

brace, s.f., pl. – Indispensabili: „Și pe când ți-o ai gătat / N-o fost bună nici de sac, / Da’ de brace pe bărbat?” (Bârlea 1924 II: 224). Termenul se folosește (rar) și în Bucovina. – Lat. bracae „pantaloni mulați pe picior”.