6 definiții pentru brățișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRĂȚIȘÓR, brățișoare, s. n. Diminutiv al lui braț.Braț + suf. -ișor.

BRĂȚIȘÓR, brățișoare, s. n. Diminutiv al lui braț.Braț + suf. -ișor.

brățișor sn [At: BIBLIA (1688), 37312 / Pl: ~oare / E: braț1 + -ișor] 1-2 (Șhp) Braț (mic) Si: (reg) brățucă (1-2).

BRĂȚIȘÓR, brățișoare, s. n. (Rar) Diminutiv al lui braț (l). Fă-mă, doamne, lemn de tufă Să mă taie mîndra furcă. Să mă ducă-n șezătoare, Să mă ție-n brățișoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 368.

BRĂȚIȘÓR, brățișoare, s. n. Diminutiv al lui braț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brățișór s. n., pl. brățișoáre

brățișór s. n., pl. brățișoáre

Intrare: brățișor
brățișor substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brățișor
  • brățișorul
  • brățișoru‑
plural
  • brățișoare
  • brățișoarele
genitiv-dativ singular
  • brățișor
  • brățișorului
plural
  • brățișoare
  • brățișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brățișor

  • 1. Diminutiv al lui braț.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Fă-mă, doamne, lemn de tufă Să mă taie mîndra furcă. Să mă ducă-n șezătoare, Să mă ție-n brățișoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 368.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Braț + sufix -ișor.
    surse: DEX '98 DEX '09