9 definiții pentru brânzoaică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brânzoáică sf [At: DA / Pl: ~ice / E: brânză + -oaică] 1 Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2 Mic calup de brânză proaspătă de vaci.

BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci. – Brânză + suf. -oaică.

BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit. 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci. – Brânză + suf. -oaică.

BRÂNZOÁICĂ, brânzoaice, s. f. 1. Un fel de plăcintă umplută cu brânză. 2. Bucată rotundă de brânză de vacă. – Din brânză + suf. -oaică.

BRÂNZOÁICĂ ~ce f. Plăcintă cu brânză, făcută din aluat dospit. [G.-D. brânzoacei; Sil. -zoai-că] /brânză + suf. ~oaică

brânzoaică f. plăcintă cu brânză.

BRÎNZOÁICĂ, brînzoaice, s. f. 1. Un fel de prăjitură făcută din cocă umplută cu brînză, coaptă sau prăjită în bucăți mici. 2. Bucată de brînză de vacă în formă rotundă.

brînzoáică f., pl. e. Plăcintă făcută din aluat și umplută cu brînză. V. piroșcă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brânzoáică s. f., g.-d. art. brânzoáicei; pl. brânzoáice

brânzoáică s. f., g.-d. art. brânzoáicei; pl. brânzoáice

Intrare: brânzoaică
brânzoaică substantiv feminin
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brânzoaică
  • brânzoaica
plural
  • brânzoaice
  • brânzoaicele
genitiv-dativ singular
  • brânzoaice
  • brânzoaicei
plural
  • brânzoaice
  • brânzoaicelor
vocativ singular
plural

brânzoaică

  • 1. Plăcintă cu brânză făcută din aluat dospit.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Mic calup de brânză proaspătă de vaci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Brânză + sufix -oaică.
    surse: DEX '98 DEX '09