BOVARISM s. n. Tendință prezentă la unele persoane care, nemulțumite de realitatea propriei lor condiții, își construiesc o personalitate fictivă, corespunzătoare aspirațiilor lor. – Din fr. bovarysme.

bovarism sn [At: DEX² / Pl: ~e / E: fr bovarysme] Tendință prezentă la unele persoane care, nemulțumite de realitatea propriei lor condiții, își făuresc o personalitate fictivă, corespunzătoare aspirațiilor lor.

bovarism s.n. Tendință obsesivă manifestată de o persoană nemulțumită de realitatea propriei sale condiții, care, trecînd printr-o stare de insatisfacție și autoiluzionare, își creează o personalitate fictivă, imitînd comportamentul unor personaje sau al altor persoane. • /<fr. bovarysme; cf. nm. pr. Emma Bovary, eroină a lui Gustave Flaubert.

BOVARISM s. n. Tendință prezentă la unele persoane care, nemulțumite de realitatea propriei lor condiții, își făuresc o personalitate fictivă, corespunzătoare aspirațiilor lor. – Din fr. bovarysme.

BOVARISM s.n. Stare de insatisfacție care caracterizează individualitatea unei persoane ce se crede altfel de cum este și imită felul de a se comporta al altora. [< fr. bovarysme, cf. Emma Bovary – eroina romanului lui Flaubert Madame Bovary].

BOVARISM s. n. stare de insatisfacție și autoiluzionare a unei persoane ce se crede altfel decât este și imită felul de a se comporta al altora. (< fr. bovarysme)

bovarism s. n.

bovarism s. n.

bovarism s. n.