3 definiții pentru botuș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

botuș sm vz botoș


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

BOTÚȘ, botúși, s. m. Încălțăminte, pantof; botoș2. (cf. magh. botos, bulg. botus < fr. botte)

botúș (-și), s. m. – Încălțăminte, pantof. – Var. (Trans. de Nord) botiș, botușel, butușel. Mag. botos „papuci”, bg. botus „cutie”, „borcan”, din fr. botte (Miklosich, Etym. Wb., 20; Berneker 77; DAR; Dacor., V, 337).

Intrare: botuș
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • botuș
  • botușul
  • botușu‑
plural
  • botuși
  • botușii
genitiv-dativ singular
  • botuș
  • botușului
plural
  • botuși
  • botușilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)