11 definiții pentru bostănel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Reg.) 1. Diminutiv al lui bostan. 2. Dovlecel. – Bostan + suf. -el.

BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Reg.) 1. Diminutiv al lui bostan. 2. Dovlecel. – Bostan + suf. -el.

bostănel sm [At: ȘEZ. II, 61 / Pl: ~ei / E: bostan + -el] (Reg) 1-2 (Șhp) Bostan (mic). 3 Dovlecel (Cucurbita pepo var. oblonga). 4 (Îcs) De-a ~ul (sau de-a bostănica) Joc de copii nedefinit mai îndeaproape.

BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Regional) Dovlecel. Bostănei umpluți.

BOSTĂNÉL, bostănei, s. m. (Reg.) 1. Diminutiv al lui bostan. 2. Dovlecel.

bostănél m., pl. eĭ. Est. Dovlecel.

bostănícă sf [At: DA / Pl: ? / E: bostan + -ică] Bostănel.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bostănél (reg.) s. m., pl. bostănéi, art. bostănéii

bostănél s. m., pl. bostănéi, art. bostănéii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOSTĂNÉL s. v. dovlecel, tărtăcuță, tigvă, tâlv.

bostănel s. v. DOVLECEL. TĂRTĂCUȚĂ. TIGVĂ. TÎLV.

Intrare: bostănel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bostănel
  • bostănelul
  • bostănelu‑
plural
  • bostănei
  • bostăneii
genitiv-dativ singular
  • bostănel
  • bostănelului
plural
  • bostănei
  • bostăneilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bostănel regional

etimologie:

  • Bostan + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09