8 definiții pentru bosma


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bosmá sf [At: COSTINESCU / V: bozma / Pl: ~le / E: tc bozma] (Înv) Poznă.

BOSMÁ, bosmale, s. f. (Învechit) Poznă, șotie. Fiul împăratului, cel ce făcuse basmaua, se duse ca totdeauna pe la împăratul, se făcu și el că se miră. ISPIRESCU, L. 372.

BOSMÁ, bosmale, s. f. (Înv.) Poznă, șotie. – Din tc. bozma.

bosmà f. festă, renghiu: are să-i facă bosmaua ISP. [Turc. BOSMÁ, crimă: cu sensul scăzut ca la bazaconie].


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOSMÁ s. v. boroboață, farsă, festă, ghidușie, glumă, ispravă, năzbâtie, năzdrăvănie, păcăleală, păcălitură, pocinog, poznă, ștrengărie, trăsnaie.

bosma s. v. BOROBOAȚĂ. FARSĂ. FESTĂ. GHIDUȘIE. GLUMĂ. ISPRAVĂ. NĂZBÎTIE. NĂZDRĂVĂNIE. PĂCĂLEALĂ. PĂCĂLITURĂ. POCINOG. POZNĂ. ȘTRENGĂRIE. TRĂSNAIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bosmá (bosmále), s. f. – Festă, renghi, figură proastă. Tc. bozma (Șeineanu, II, 59).

Intrare: bosma
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bosma
  • bosmaua
plural
  • bosmale
  • bosmalele
genitiv-dativ singular
  • bosmale
  • bosmalei
plural
  • bosmale
  • bosmalelor
vocativ singular
plural

bosma

  • surse: DLRLC DLRM
    • 1.1. Fiul împăratului, cel ce făcuse bosmaua, se duse ca totdeauna pe la împăratul, se făcu și el că se miră. ISPIRESCU, L. 372.
      surse: DLRLC

etimologie: