13 definiții pentru borderou

borderóu sn [At: I. PANȚU, PR. 49 / Pl: ~ri / E: fr bordereau] Listă recapitulativă de mărfuri, de sume ale unui cont, de acte dintr-un dosar, de materiale dintr-o magazie etc.

BORDERÓU, borderouri, s. n. Listă sau tablou în care se înscriu conturi, mărfuri, valori sau acte. – Din fr. bordereau.

BORDERÓU, borderouri, s. n. Listă recapitulativă de mărfuri, de sumele unui cont, de acte dintr-un dosar, de materiale dintr-o magazie etc. – Din fr. bordereau.

BORDERÓU, borderouri, s. n. Tablou sau listă în care se trec sumele unui cont, hîrtiile unui dosar, materialele dintr-o magazie etc. Recepționarea materialelor se consemnează într-un borderou de predare. Borderou de acte justificative.Înregistrarea în carnetul de predare și în borderourile zilnice a cantităților de lapte colectate. B. O. 1953, 10.

BORDERÓU, borderouri, s. n. Tablou sau listă în care se trec sumele unui cont, hârtiile unui dosar, materialele dintr-o magazie etc. – Fr. bordereau.

borderóu s. n., art. borderóul; pl. borderóuri

borderóu s. n., art. borderóul; pl. borderóuri

BORDERÓU s.n. Listă, tablou care cuprinde sumele unui cont, hârtiile unui dosar etc. [< fr. bordereau].

BORDERÓU s. n. listă, tablou care cuprinde sumele unui cont, hârtiile unui dosar etc. (< fr. bordereau)

borderóu (borderóuri), s. n. – Listă, factură. Fr. bordereau.

BORDERÓU ~ri n. Tabel sau listă în care se înregistrează sumele unui cont, materialele dintr-un depozit, documentele și hârtiile dintr-un dosar etc. /<fr. bordereau

borderou n. notă explicativă și amărunțită, articol cu articol, a unei socoteli.

borderóŭ n., pl. urĭ (fr. bordereau, d. bord, bord 2). Notă explicativă amănunțită, articul cu articul, a uneĭ socotelĭ. Borderoŭ de inscripțiune, acela care cuprinde enunțarea uneĭ polițe care trebuĭa să fie înscrisă în registru păstrător al ipotecilor.

Intrare: borderou
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • borderou
  • borderoul
  • borderou‑
plural
  • borderouri
  • borderourile
genitiv-dativ singular
  • borderou
  • borderoului
plural
  • borderouri
  • borderourilor
vocativ singular
plural
* forme elidate – (arată)