13 definiții pentru bonjurist
din care- explicative (10)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BONJURIST, bonjuriști, s. m. Nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța. – Bonjur + suf. -ist.
BONJURIST, bonjuriști, s. m. Nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța. – Bonjur + suf. -ist.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
bonjurist sm [At: ALECSANDRI, ap. CADE / Pl: ~iști / E: bonjur + -ist] Nume dat, după 1830, tinerilor români care studiaseră în Franța.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bonjurist s.m. Nume dat tinerilor romani progresiști întorși de la studii din Franța, după 1830-1840, care (se) salutau cu „bonjour”. Adela era fiica unui bonjurist (IBR.). • pl. -iști. /bonjur + -ist.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BONJURIST, bonjuriști, s. m. Epitet dat, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, tinerilor întorși din străinătate, care o dată cu ideile progresiste introduceau și obiceiul cosmopolit de a saluta cu «bonjur» în loc de «bună ziua». Junimistul» Alecsandri, ridiculizînd... pe «bonjuriști»... ridiculizează pe patruzecioptistul Alecsandri. IBRĂILEANU, SP. CR. 123. Cînd se mîniau, [bătrînii] dădeau și ei tinerilor cîte un ibrișin pe la nas, numindu-i: bonjuriști, duelgii, pantalonari. CREANGĂ, A. 153.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BONJURIST, bonjuriști, s. m. Epitet dat, pe la jumătatea secolului al XIX-lea, tinerilor întorși din străinătate, care o dată cu ideile progresiste introduceau și obiceiul cosmopolit de a saluta cu „bonjur” în loc de „bună ziua”. – Din bonjur1 + suf. -ist.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BONJURIST s.m. Nume dat tinerilor întorși de la studii din Franța în a doua jumătate a sec. XIX, care (se) salutau cu „bonjur”. [< bonjur + -ist].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BONJURIST s. m. nume dat tinerilor români progresiști întorși de la studii din Franța, la mijlocul sec. XIX, care (se) salutau cu „bonjur”. (< bonjur + -ist)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BONJURIST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. (în secolul trecut) Nume folosit (adesea ironic) pentru tinerii (cu idei progresiste) care, întorși după studiile făcute în Franța, aveau obiceiul de a saluta prin „bonjur”. /bonjur + suf. ~ist
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bonjurist m. nume ce Moldovenii dădeau în batjocură la 1848 tinerilor fii de boieri, întorși din Occident cu idei liberale și reformatoare (li se zicea astfel, fiindcă salutau cu «bon-jur»). V. duelgiu și pantalonar.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*bonjuríst m. Nume pe care Moldoveniĭ îl dădeaŭ în rîs la 1848 tinerilor fiĭ de boĭeri înturnați maĭ ales din Francia cu ideĭ de reformă, și care, îld. buna ziŭa, se salutaŭ cu bon jour. V. duelgiŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bonjurist s. m., pl. bonjuriști
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bonjurist s. m., pl. bonjuriști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bonjurist s. m., pl. bonjuriști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M9) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
bonjurist, bonjuriștisubstantiv masculin
- 1. Nume dat după 1830-1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- «Junimistul» Alecsandri, ridiculizînd... pe «bonjuriști»... ridiculizează pe patruzecioptistul Alecsandri. IBRĂILEANU, SP. CR. 123. DLRLC
- Cînd se mîniau, [bătrânii] dădeau și ei tinerilor cîte un ibrișin pe la nas, numindu-i: bonjuriști, duelgii, pantalonari. CREANGĂ, A. 153. DLRLC
-
- comentariu Consemnează și formele pentru feminin. NODEX
etimologie:
- Bonjur + sufix -ist. DEX '09 DEX '98 DN