2 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bolfei sn [At: DA / Pl: ~e / E: bolfă + -ei] (Nob) Morman.

BOLFĂ, bolfe, s. f. (Pop.) Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. – Cf. ucr. bolfa.

bolfă sf [At: MARIAN, D. 129 / V: (Mol) boal-, bolcă / Pl: ~fe / E: nct] 1 Umflătură. 2 (Lpl) Gâlci. 3 Difterie. 4 (Lpl) Scrofule. 5 (Trs; rar) Nod.

bolfă s.f. (pop.) 1 Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. 2 Amigdală, gîlcă. • pl. -e. și (reg.) boalfă s.f. /form.expr.; cf. ucr. больфа.

BOLFĂ, bolfe, s. f. (Pop.) Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. – Cf. ucr. bolfa.

BOLFĂ, bolfe, s. f. 1. Umflătură (de obicei la cap) produsă de o lovitură (v. cucui) sau de o boală. O babă... c-o bolfă mare în obrazul stîng. VLAHUȚĂ, CL. 99. 2. (Mai ales la pl.) Gîlci. O bolfă ce se face între fălci, la înghițitoare. I. IONESCU, D. 372. – Variantă: boalfă s. f.

BOLFĂ, bolfe, s. f. (Pop.) 1. Umflătură produsă de o lovitură sau de o boală. 2. Gîlcă. – Comp. ucr. bol’fa.

BOLFĂ ~e f. pop. Umflătură sub piele, provenită, de obicei, în urma unei lovituri sau a unei boli; tumoare dură; nod. /cf. ucr. bol’fa

bolfă f. Mold. pl. gâlci, anghină. [Cf. dial. bolf, boț].

bólfă f., pl. e (vsl. bolĭfa, bolfă; bg. bolka, suferință). Unflătură (tumoare) dureroasă orĭ nu pe corp orĭ pe față. Pl. șopîrlaiță, angină difterică.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bolfă (reg.) s. f., g.-d. art. bolfei; pl. bolfe

bolfă(pop.) s. f., g.-d. art. bolfei; pl. bolfe

bolfă s. f., g.-d. art. bolfei; pl. bolfe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BOLFĂ s. v. amigdalită, anghină difterică, difterie, gâlcă, ieșind, ieșitură, proeminență, protuberanță, ridicătură, umflătură.

bolfă s. v. AMIGDALITĂ. ANGHINĂ DIFTERICĂ. DIFTERIE. GÎLCĂ. IEȘIND. IEȘITURĂ. PROEMINENȚĂ. PROTUBERANȚĂ. RIDICĂTURĂ. UMFLĂTURĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bolfă (bolfe), s. f. – Nodul, umflătură, tumoare. Creație expresivă, cf. bîrfi, borh-, borț, buh-, bulz.Der. bolfe, s. f. pl. (gîlci, amigdalită), cf. boarfe; bolfi, vb. (a umfla, a se mări); bolfos, adj. (umflat); bulfei, adj. (umflat); Dolfa, s. f. (nume de cățea); Dolfu, Dulfu, s. m. (nume propriu de cîine); dolfan, adj. (Trans., bogătan, înstărit, opulent); dolofan, adj. (rotofei, grăsuț), pe care Cihac, II, 99 (urmat de Candrea) îl pune în legătură în mod curios cu sl. dolŭfinŭ „delfin”. Din rom. provine rut. boljfa „tumoare” (Candrea, Elementele, 407).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bolfă, bolfe, s.f. (reg.) 1. Nodul, gâlcă, umflătură, cucui; tumoare: „Dacă i s-o făcut la cineva o bolfuță undeva, o atingi cu turta de câteva ori și să duce” (Bilțiu, 2009: 60; Săcel). 2. (peior.) Față, chip, înfățișare. – Cf. ucr. bolfa (DEX); creație expresivă (DER).

bolfă, bolfe, s.f. – (reg.) 1. Nodul, gâlcă, umflătură, cucui; tumoare (ALRRM, 1969: 8). 2. Cocoașă (în Borșa, Moisei și Vișeu). 3. (peior.) Față, chip, înfățișare (Maram. Nord: Strâmtura). – Et. nec. (MDA); cf. ucr. bolfa (DEX); creație expresivă (DER). Cuv. rom. > ucr. boljfa „tumoare” (Candrea, cf. DER).

bolfă, -e, s.f. – 1. Nodul, gâlcă, umflătură, cucui; tumoare (ALR 1969: 8). 2. Cocoașă (în Borșa, Moisei și Vișeu). – Creație expresivă (DER); Din rom. provine ucr. bolfa „tumoare” (Candrea cf. DER).

Intrare: bolfei
bolfei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bolfă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bolfă
  • bolfa
plural
  • bolfe
  • bolfele
genitiv-dativ singular
  • bolfe
  • bolfei
plural
  • bolfe
  • bolfelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boalfă
  • boalfa
plural
  • boalfe
  • boalfele
genitiv-dativ singular
  • boalfe
  • boalfei
plural
  • boalfe
  • boalfelor
vocativ singular
plural
bolcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bolfă, bolfesubstantiv feminin

  • 1. popular Nodul, umflătură produsă, de obicei sub piele, de o lovitură sau de o boală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote O babă... c-o bolfă mare în obrazul stîng. VLAHUȚĂ, CL. 99. DLRLC
  • 2. mai ales la plural Gâlcă. DLRLC
    sinonime: gâlcă
    • format_quote O bolfă ce se face între fălci, la înghițitoare. I. IONESCU, D. 372. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.