11 definiții pentru boieroaică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOIEROÁICĂ, boieroaice, s. f. Soție de boier; mare proprietară de pământ; moșiereasă, boiereasă, boieriță. ♦ Soție de demnitar, de mare negustor, de industriaș etc. – Boier + suf. -oaică.

BOIEROÁICĂ, boieroaice, s. f. Soție de boier; mare proprietară de pământ; moșiereasă, boiereasă, boieriță. ♦ Soție de demnitar, de mare negustor, de industriaș etc. – Boier + suf. -oaică.

boieroáică sf [At: CREANGĂ, P. 115 / Pl: ~ice / E: boier1 + -oaică] 1 (Înv) Femeie din rândul boierimii Si: moșiereasă, boiereasă, boieriță. 2-3 Soție de boier (1-2). 4 Soție de demnitar, de mare industriaș etc.

BOIEROÁICĂ, boieroaice, s. f. (În orînduirea feudală și în regimul burghezo-moșieresc) Soție de boier; femeie din clasele privilegiate. Erau trei cu vizitiul patru. Din toți, cu mintea limpede, numai o boieroaică bătrînă. GALAN, Z. R. 57. Moarta nu era boieroaică, s-o ceară cu ploconeli și s-o urce în dubă pe tavă de argint. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. 1 71. ◊ (Adjectival) Am mai umblat eu c-o mulțime de cucoane, cu maice boieroaice și cu alte fețe cinstite. CREANGĂ, P. 115.

BOIEROÁICĂ, boieroaice, s. f. (În orânduirea feudală) Soție de boier; (în regimul burghezo-moșieresc) femeie din clasele dominante. – Din boier + suf. -oaică.

BOIEROÁICĂ ~ce f. 1) Mare proprietară de pământ; moșiereasă. 2) fig. fam. Femeie cu atitudini și maniere de aristocrat. 3) Soție a boierului. [Sil. bo-ie-roai-că] /boier + suf. ~oaică

boĭeroáĭcă f., pl. e. Fam. Cocoană mare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boieroáică s. f., g.-d. art. boieroáicei; pl. boieroáice

boieroáică s. f. (sil. bo-ie-), g.-d. art. boieroáicei; pl. boieroáice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOIEROÁICĂ s. (pop.) boiereasă, boieriță, boieroaie, (înv.) jupâneasă. (O mare ~.)

BOIEROAICĂ s. (pop.) boiereasă, boieriță, boieroaie, (înv.) jupîneasă. (O mare ~.)

Intrare: boieroaică
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boieroaică
  • boieroaica
plural
  • boieroaice
  • boieroaicele
genitiv-dativ singular
  • boieroaice
  • boieroaicei
plural
  • boieroaice
  • boieroaicelor
vocativ singular
  • boieroaică
  • boieroaico
plural
  • boieroaicelor

boieroaică

  • 1. Soție de boier; mare proprietară de pământ.
    exemple
    • Erau trei cu vizitiul patru. Din toți, cu mintea limpede, numai o boieroaică bătrînă. GALAN, Z. R. 57.
      surse: DLRLC
    • Moarta nu era boieroaică, s-o ceară cu ploconeli și s-o urce în dubă pe tavă de argint. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 71.
      surse: DLRLC
    • (și) adjectival Am mai umblat eu c-o mulțime de cucoane, cu maice boieroaice și cu alte fețe cinstite. CREANGĂ, P. 115.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Soție de demnitar, de mare negustor, de industriaș etc.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Boier + sufix -oaică.
    surse: DEX '98 DEX '09