2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

boicotat2, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: boicota] 1-2 Care e supus boicotului (1-2).

boicotat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri[1] / E: boicota] 1-2 Boicotare (1-2). modificată

  1. Forma de plural ~uri lipsă în original. — Ladislau Strifler

BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. – Din fr. boycotter.

BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. – Din fr. boycotter.

boicota vt [At: DA / Pzi: ~téz / E: fr boycotter] 1-2 A exercita un boicot (1-2).

BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita boicotul (împotriva unei persoane, a unei organizații, a unui stat, a unei întreprinderi industriale etc.). – Pronunțat: boi-.

BOICOTÁ, boicotez, vb. I. Tranz. A exercita un boicot. – Fr. boycotter (<engl.).

BOICOTÁ vb. I. tr. A pune la index (un proprietar, un industriaș, o marfă etc.), a exercita un boicot. [< fr. boycotter, cf. Boycott – proprietar irlandez pus la index de englezi].

BOICOTÁ vb. tr. a aplica un boicot. (< fr. boycotter)

A BOICOTÁ ~éz tranz. A supune unui boicot. [Sil. boi-co-] /<fr. boycotter

boicotà v. a exclude cu totul și a amenința cu moartea (după numele lui Boycott, primul proprietar irlandez pus la index de muncitori).

*boĭcotéz v. tr. (de la numele luĭ Ion Boycott, un negustor Englez care trăĭa pe la începutu secoluluĭ 19 la Dublin, capitala Irlandeĭ, și care vindea foarte scump, din care cauză Irlandejiĭ s’aŭ înțeles între eĭ să nu maĭ cumpere nimica de la el, ceia ce l-a silit pe acest negustor să închidă prăvălia). Rup relațiunile de afaceri cu cineva, nu mai cumpăr de la el: boĭcotațĭ Jidaniĭ!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boicotá (a ~) (boi-) vb., ind. prez. 3 boicoteáză

boicotá vb. (sil. boi-), ind. prez. 1 sg. boicotéz, 3 sg. și pl. boicoteáză

Intrare: boicotat
boicotat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boicotat
  • boicotatul
  • boicotatu‑
  • boicota
  • boicotata
plural
  • boicotați
  • boicotații
  • boicotate
  • boicotatele
genitiv-dativ singular
  • boicotat
  • boicotatului
  • boicotate
  • boicotatei
plural
  • boicotați
  • boicotaților
  • boicotate
  • boicotatelor
vocativ singular
plural
Intrare: boicota
  • silabație: boi-co-ta info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • boicota
  • boicotare
  • boicotat
  • boicotatu‑
  • boicotând
  • boicotându‑
singular plural
  • boicotea
  • boicotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • boicotez
(să)
  • boicotez
  • boicotam
  • boicotai
  • boicotasem
a II-a (tu)
  • boicotezi
(să)
  • boicotezi
  • boicotai
  • boicotași
  • boicotaseși
a III-a (el, ea)
  • boicotea
(să)
  • boicoteze
  • boicota
  • boicotă
  • boicotase
plural I (noi)
  • boicotăm
(să)
  • boicotăm
  • boicotam
  • boicotarăm
  • boicotaserăm
  • boicotasem
a II-a (voi)
  • boicotați
(să)
  • boicotați
  • boicotați
  • boicotarăți
  • boicotaserăți
  • boicotaseți
a III-a (ei, ele)
  • boicotea
(să)
  • boicoteze
  • boicotau
  • boicota
  • boicotaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boicota

  • 1. A exercita un boicot.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: