2 intrări

6 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bogonisi vit [At: ODOBESCU, S. I, 66 / Pzi: ~sesc / E: ns cf bolborosi] 1-2 (Înv) A spune rugăciuni încet și nedeslușit.

BOGONISI, bogonisesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A mormăi încet și nedeslușit; a bolborosi. Alături [de bolnav] ardea o făclie de ceară galbină, și un biet călugăr bogonisea pe slovenește... rugele agoniei. ODOBESCU, S. I 66.

BOGONISI, bogonisesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A bolborosi (1).

bogonisì v. a mormăi rugăciuni; un biet călugăr bogonisia pe slovenește rugele agoniei OD. [Vechiu-rom. bogonosnic, purtător de Dumnezeu = slav. BOGONOSĬNŬ, cu sensul degenerat ca la blogodori].

bogonisésc v. intr. (d. vsl. bogŭ, Dumnezeŭ, cuvînt pe care-l auzea Românu des în biserica slavonească și nu-l înțelegea). Vest. Blogodoresc, boscorodesc, mormăi, vorbesc neînțeles.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bogonisi (bogonisesc, bogonisit), vb. – A bombăni, a bodogăni. Este creație personală a lui Odobescu, pe baza sl. Bogŭ „Dumnezeu”, hapax care nu pare să fi fost folosit de nici un scriitor. În formarea sa trebuie să fi intervenit amintirea unor cuvinte ca bongoase și buchisi.

Intrare: bogonisire
bogonisire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogonisire
  • bogonisirea
plural
  • bogonisiri
  • bogonisirile
genitiv-dativ singular
  • bogonisiri
  • bogonisirii
plural
  • bogonisiri
  • bogonisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: bogonisi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bogonisi
  • bogonisire
  • bogonisit
  • bogonisitu‑
  • bogonisind
  • bogonisindu‑
singular plural
  • bogonisește
  • bogonisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bogonisesc
(să)
  • bogonisesc
  • bogoniseam
  • bogonisii
  • bogonisisem
a II-a (tu)
  • bogonisești
(să)
  • bogonisești
  • bogoniseai
  • bogonisiși
  • bogonisiseși
a III-a (el, ea)
  • bogonisește
(să)
  • bogonisească
  • bogonisea
  • bogonisi
  • bogonisise
plural I (noi)
  • bogonisim
(să)
  • bogonisim
  • bogoniseam
  • bogonisirăm
  • bogonisiserăm
  • bogonisisem
a II-a (voi)
  • bogonisiți
(să)
  • bogonisiți
  • bogoniseați
  • bogonisirăți
  • bogonisiserăți
  • bogonisiseți
a III-a (ei, ele)
  • bogonisesc
(să)
  • bogonisească
  • bogoniseau
  • bogonisi
  • bogonisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bogonisi, bogonisescverb

  • 1. rar A mormăi încet și nedeslușit. DLRLC DLRM
    • format_quote Alături [de bolnav] ardea o făclie de ceară galbină, și un biet călugăr bogonisea pe slovenește... rugele agoniei. ODOBESCU, S. I 66. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.