10 definiții pentru bogasiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bogasiu sn [At: (a. 1588) ap. CUV. D. BĂTR. I, 201 / V: ~aciu, ~ie sf, ~in, ~găzie sf, po~ / Pl: (rar) ~ri / E: tc bogasi] (Înv) 1-2 Stofa sau pânză fină importată din Orient și folosită, mai ales, la căptușeli. 3-4 Bucată de bogasiu (1-2).

BOGASÍU, bogasiuri, s. n. (Înv.) Stofă sau pânză fină importată din Orient și întrebuințată mai ales pentru căptușeli. – Din tc. bogası.

BOGASÍU, bogasiuri, s. n. (Înv.) Stofă sau pânză fină importată din Orient și întrebuințată mai ales pentru căptușeli. – Din tc. bogası.

BOGASÍU s. n. (Învechit) Stofă sau pînză scumpă, în culori și cu lustru, care se importa din Orient și se întrebuința mai ales la căptușitul hainelor. O fermenea... căptușită cu bogasiu roșu... sta pe scara caselor marelui postelnic. FILIMON, C. 43.

BOGASÍU s. n. (Înv.) Stofă sau pânză scumpă care se importa din Orient și se întrebuința mai ales pentru căptușeli. – Ngr. bogası.

BOGASÍU ~ri n. 1) Stofă fină importată în trecut din Orient și folosită mai ales pentru căptușeli. 2) la pl. Sorturi ale acestei țesături. /<turc. bogasi

bogasiu n. materie colorată și lustruită: șalvari de bogasiu. [Turc. BOGASY].

bogasíŭ n., pl. urĭ (turc. bogasy, buhasy, id., de unde și ngr. bogasi, buhasi, sp. bocaci, bocacin, fr. boucassin; pol. bogazya, ung. bagazia). Vechĭ. Un fel de pînză colorată care se întrebuința la căptușit ș.a. – Și bogasie, f. și bogaciŭ, bogacin și pogasiŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bogasíu (înv.) s. n., art. bogasíul; pl. bogasíuri

bogasíu s. n., art. bogasíul; pl. bogasíuri


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bogasíu s. m. – Pînză groasă. – Var. bogasie, bogasan. Mr. buhasie. Tc. bogasi (Șeineanu, II, 55; Lokotsch 324; REW 1188); cf. ngr. μποϰασί, bg. bocasija, it. boccasino, fr. boucassin, sp. bocací. Der. bogasier, s. m. (negustor de textile); bogasierie, s. f. (prăvălie; textile).

Intrare: bogasiu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bogasiu
  • bogasiul
  • bogasiu‑
plural
  • bogasiuri
  • bogasiurile
genitiv-dativ singular
  • bogasiu
  • bogasiului
plural
  • bogasiuri
  • bogasiurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bogasiu

  • 1. învechit Stofă sau pânză fină importată din Orient și întrebuințată mai ales pentru căptușeli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • O fermenea... căptușită cu bogasiu roșu... sta pe scara caselor marelui postelnic. FILIMON, C. 43.
      surse: DLRLC
  • 2. (la) plural Sorturi ale acestei țesături.
    surse: NODEX

etimologie: