9 definiții pentru bogătate
Explicative DEX
bogătate sf [At: CORESI, PS. 317 / Pl: ~tăți / E: bogat + -(ăt)ate] 1-2 (Trs) Bogăție (1-2).
BOGĂTATE sf. Trans. Maram, Bogăție: cum s’au putut aduna într’o noapte atîta ~? (RET.) [bogat + suf. -ătate].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
bogătáte f. Vechĭ. Azĭ. Trans. Bogăție.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
bogătate (rar) s. f., g.-d. art. bogătății
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
bogătate (rar) s. f., g.-d. art. bogătății
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
bogătate s. f., g.-d. art. bogătății
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
BOGĂTATE s. v. avere, avut, avuție, bogăție, bun, mijloace, situație, stare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bogătate s. v. AVERE. AVUT. AVUȚIE. BOGĂȚIE. BUN. MIJLOACE. SITUAȚIE. STARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
BOGĂTATE s. f. (Criș.) Bogăție. Că și el încă să întoarsă … din bogătatea cea falnică pre mare surumănie. MOL. 1695, 51v. Etimologie: bogat + suf. -(ăt)ate. Cf. agonisită (2), blagă, bucate, iosag, marhă, povijie, prilej, sirmea.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de dante
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||