8 definiții pentru bocceluță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BOCCELÚȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea. – Boccea + suf. -uță.
BOCCELÚȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea. – Boccea + suf. -uță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
boccelúță sf [At: 1. NEGRUZZI, S. I, 327 / Pl: ~țe / E: boccea + -uță] 1-2 (Șhp) Boccea (5) mică.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCCELÚȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea (1). N-au cutezat să o apuce pe drum, ci prin grădini și peste cîmp, fiecare cu cîte-o bocceluță în spinare. REBREANU, R. II 163.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BOCCELÚȚĂ, bocceluțe, s. f. Diminutiv al lui boccea.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
boccelúță s. f., g.-d. art. boccelúței; pl. boccelúțe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
boccelúță s. f., g.-d. art. boccelúței; pl. boccelúțe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
BOCCELÚȚĂ s. legăturică.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BOCCELUȚĂ s. legăturică.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
bocceluță
- 1. Diminutiv al lui boccea.exemple
- N-au cutezat să o apuce pe drum, ci prin grădini și peste cîmp, fiecare cu cîte-o bocceluță în spinare. REBREANU, R. II 163.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Boccea + sufix -uță.surse: DEX '98 DEX '09