3 intrări

20 de definiții

din care

Explicative DEX

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. Diminutiv al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. – Boabă + suf. -iță. Cf. sb. bobica.

bobință sf vz bobiță

bobit, ~ă a [At: JIPESCU, O. 39 / Pl: ~iți, ~e / E: bobi] 1 Ghicit în bobi. 2 Nimerit. 3 Găsit. 4 Potrivit.

bobiță sf [At: VARLAAM, C. 44 / Pl: ~țe / E: boabă + -iță] 1-6 (Șhp) Boabă (1-2, 5) (mică) Cf buburuză. 7 (Bot; șîc -ța-lupului sau ~ța-țapului) Dalac (Paris quadrifolia). 8 (Reg) Agrișă (Ribes Grassularia). 9 (Lpl) Picățele. 10 Aluniță. 11 Excrescență (pe piele). 12 (Bot; reg) Vuietoare (Empetrum nigrum). 13 Cerculeț imprimat sau desenat. 14 (Gmț; fig) Boabă (12).

bobiță s.f. Dim. al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. • pl. -e. /boabă + -iță; cf. srb. bobica.

BOBINȚĂ sf. Băn. 🌿BOBIȚĂ .

BOBIȚĂ (pl. -ițe) sf. 1 dim. BOA; îi ieși în vîrful degetului o ~ de sînge (GRL.). 2 🌿 VUIETOARE 3 🌿 ~ sau BOBIȚA-LUPULUIDALAC 4 pl. Picățele, puncte mici pe o stofă.

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. Diminutiv al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. – Boabă + suf. -iță. Cf. scr. bobica.

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. I. Diminutiv al lui boabă. 1. v. boabă (1). Bobiță de strugure. 2. v. boabă (2). Ploaia cu bobițele ei de gheață bătea toba în spinări, în căciuli. V. ROM. noiembrie 1953, 157. Poate mintea ta, sufletul tău n-a fost nici clar și limpede ca bobița de rouă. VISSARION, B. 276. II. 1. (De obicei la pl.) Desen în formă de punct rotund, care se detașează pe un fond de altă culoare; picățele. V. bulină. Rochie cu bobițe.Un fluture alb cu bobițe albastre. DELAVRANCEA, la TDRG. 2. Aluniță (pe piele).

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. I. Diminutiv al lui boabă. II. 1. (La o stofă, pînză etc.) Picățea, punct. 2. Aluniță (pe piele).

bobițà v. a curăța de bobițe (ciorchina strugurelui).

bobíță f., pl. e (sîrb. bobica, d. bob, bob. V. bob). Bacă, boabă. Lucru care seamănă a bobiță, ca mărgelele, mărgăritarele ș.a.

Ortografice DOOM

bobiță s. f., g.-d. art. bobiței; pl. bobițe

bobiță s. f., g.-d. art. bobiței; pl. bobițe

bobiță s. f., g.-d. art. bobiței; pl. bobițe

Argou

bobiță, bobițe s. f. (dim.) 1. v. bobar. 2. vin.

Sinonime

BOBIȚĂ s. v. bacă, dalac, vuietoare.

BOBIȚĂ s. v. picățea.

BOBIȚĂ s. picățea, (pop.) puchițea, pui, (reg.) brobință. (~ pe un material textil.)

bobiță s. v. BACĂ. DALAC. VUIETOARE.

Intrare: bobit
bobit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobit
  • bobitul
  • bobitu‑
  • bobi
  • bobita
plural
  • bobiți
  • bobiții
  • bobite
  • bobitele
genitiv-dativ singular
  • bobit
  • bobitului
  • bobite
  • bobitei
plural
  • bobiți
  • bobiților
  • bobite
  • bobitelor
vocativ singular
plural
Intrare: bobița
bobița
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: bobiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobiță
  • bobița
plural
  • bobițe
  • bobițele
genitiv-dativ singular
  • bobițe
  • bobiței
plural
  • bobițe
  • bobițelor
vocativ singular
plural
bobință
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bobiță, bobițesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui boabă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bobiță de strugure. DLRLC
    • format_quote Ploaia cu bobițele ei de gheață bătea toba în spinări, în căciuli. V. ROM. noiembrie 1953, 157. DLRLC
    • format_quote Poate mintea ta, sufletul tău n-a fost nici clar și limpede ca bobița de rouă. VISSARION, B. 276. II. DLRLC
    • 1.1. Cerculeț imprimat sau desenat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Rochie cu bobițe. DLRLC
      • format_quote Un fluture alb cu bobițe albastre. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.