BOALĂ s. 1. (MED.) afecțiune, maladie, (rar) rău, suferință, (livr.) morb, (pop.) beteșug, patimă, vătămare, (înv. și reg.) neputință, (reg.) betegie, betejeală, (înv.) lîncezime, lîngejune, lingoare, morbiciune, pătimire. (Are o ~ ascunsă.) 2. (MED.) boala lui Addison = diabet bronzat; boala lui Basedow = bazedov, gușă exoftalmică; boala lui Pierre Marie și Marinescu = acromegalie; boala somnului = encefalită letargică; boală mintală = alienare, alienație, demență, nebunie, sminteală, smintire, țicneală, (pop.) nebuneală, (înv. și reg.) smintă, (Transilv., Maram. și Ban.) bolînzie, (prin Bucov.) sălteală, (Mold.) zăluzeală, zăluzie, zărgheală, zărghenie, (fam.) căpială, (fig.) rătăcire, scrînteală, țăcăneală; boală venerică = (pop.) boală lumească. 3. (MED. VET.) boala lui Carre = (pop.) jigăraie, jigodie, rapăn.