Definiția cu ID-ul 964994:
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BLÎND adj. 1. Blîndu (Hur; Viciu 15); -l (16 A I 262); – Roman (ib. 140; C Ștef; C Bog). 2. Blînd/ea, V. (Sd XI 280; -escu ard. -ești s.; Blînzii s. 3. Blănde (Sd XI 281); Blundean, Gr. (17 A III 3), prob. lectură greșită.