opțiuni
  • info

2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BLUZAT, -Ă, bluzați, -te, adj. (Despre corsajul unei rochii) Făcut mai lung și mai larg și lăsat să atârne puțin peste cingătoare. – Bluză + suf. -at.

BLUZAT, -Ă, bluzați, -te, adj. (Despre corsajul unei rochii) Făcut mai lung și mai larg și lăsat să atârne puțin peste cingătoare. – Bluză + suf. -at.

bluzat, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: bluză + -at] (D. corsajul unei rochii) Făcut mai lung și mai larg și lăsat să atârne peste cordon.

bluzat, -ă adj. (despre corsajul unei rochii) Care este făcut mai lung și mai larg și lăsat să atîrne puțin peste talie. • pl. -ți, -te. /v. bluza.

BLUZAT, -Ă, bluzați -te, adj. (Despre corsajul unei rochii, al unei haine etc.) Făcut ceva mai lung și mai larg și lăsat să atîrne puțin (ca o bluză) peste cingătoarea strînsă a taliei.

BLUZAT, -Ă, bluzați, -te, adj. (Despre corsajul unei rochii) Făcut mai lung și mai larg și lăsat să atîrne puțin peste cingătoare. – Din bluză.

BLUZA, pers. 3 bluzează, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni bluzat. – Din bluzat (derivat regresiv).

BLUZA, pers. 3 bluzează, vb. I. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni bluzat. – Din bluzat (derivat regresiv).

bluza vti [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: dr bluzat] 1-2 A face să devină (sau a deveni) bluzat.

bluza vb. I. tr. A umfla, a lărgi în talie corsajul unei rochii, făcîndu-l să cadă puțin peste cingătoare, ca o bluză. • prez.ind. -ez. /<fr. blouser.

BLUZA vb. tr. a umfla, a lărgi în talie corsajul unei rochii, ca o bluză. (< fr. blouser)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bluzat adj. m., pl. bluzați; f. bluzată, pl. bluzate

bluzat adj. m., pl. bluzați; f. bluzată, pl. bluzate

bluzat adj. m., pl. bluzați; f. sg. bluzată, pl. bluzate

bluza vb., ind. prez. 3 sg. bluzează

Intrare: bluzat
bluzat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bluzat
  • bluzatul
  • bluzatu‑
  • bluzată
  • bluzata
plural
  • bluzați
  • bluzații
  • bluzate
  • bluzatele
genitiv-dativ singular
  • bluzat
  • bluzatului
  • bluzate
  • bluzatei
plural
  • bluzați
  • bluzaților
  • bluzate
  • bluzatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bluza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bluza
  • bluzare
  • bluzat
  • bluzatu‑
  • bluzând
  • bluzându‑
 singular plural
  • bluzează
  • bluzați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bluzez
 (să)
  • bluzez
  • bluzam
  • bluzai
  • bluzasem
a II-a (tu)
  • bluzezi
 (să)
  • bluzezi
  • bluzai
  • bluzași
  • bluzaseși
a III-a (el, ea)
  • bluzează
 (să)
  • bluzeze
  • bluza
  • bluză
  • bluzase
plural I (noi)
  • bluzăm
 (să)
  • bluzăm
  • bluzam
  • bluzarăm
  • bluzaserăm
  • bluzasem
a II-a (voi)
  • bluzați
 (să)
  • bluzați
  • bluzați
  • bluzarăți
  • bluzaserăți
  • bluzaseți
a III-a (ei, ele)
  • bluzează
 (să)
  • bluzeze
  • bluzau
  • bluzară
  • bluzaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bluzat, bluzatăadjectiv

  • 1. (Despre corsajul unei rochii) Făcut mai lung și mai larg și lăsat să atârne puțin peste cingătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Bluză + sufix -at. DEX '98 DEX '09

bluza, bluzezverb

  • 1. A face să devină sau a deveni bluzat. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.